Cazurile la care a lucrat fostul securist Gocan, cel înmormântat cu onoruri militare. Vezi cât rău i-a făcut Doinei CORNEA și altor tineri

Slujba de înmormântare a colonelului (r) Ioan Gocan s-a efectuat cu onoruri militare din partea foștilor săi colegi de la Jandarmeria Cluj. Gocan a fost și rămâne în istorie ca fiind o unealtă a securității, un individ cheie care a distrus destinele mai multor persoane ce luptau împotriva comunismului. Faptul că acesta a fost în mod imoral înmormântat ca un erou a fost făcut public de către Mihai Demetriade, consilier superior din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS. 

Jandarmeria Cluj s-a spălat pe mâini printr-un comunicat tipic în care arată că nu puteau să le impună celor din instituție să nu participe la înmormântare. Atâta tot că jandarmii au reprezentat Inspectoratul de Jandarmi Județean Cluj. Nu au venit în civil, ci în uniformă. Cineva i-a convocat și mânat, pentru că tradiția în popor e deseori un act de egoism, individualism și lipsit de scrupule. Ioan Gocan nu trebuia înmormântat cu onoruri militare cel puțin din patru ”spețe” la care el a lucrat, în care a încercat să distrugă nu doar un individ, ci întreaga familie a acestuia. Medalia acțiunilor sale de securist s-ar putea acorda cu ușurință pe modul în care a hărțuit-o pe Doina Cornea. 

n.red. „Regretat soț, tată, bunic și străbunic” și deloc regretat securist, detectiv cu carieră în distrugere. 

Unele acțiuni sunt dezgropate înainte să mori!

În 2009, o clujeancă a formulat o solicitare la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Fusese persecutată în perioada regimului totalitar și voia să știe cine și ce a raportat despre ea. Să primească răspunsuri la ceea ce considera ireal de nedrept în trecut. 

Atunci s-a dezgropat trecutul lui Ioan Gocan, un semizeu comunist care avea un apetit pentru victime cu potențial de dezvoltare: studenți la medicină, artiști din Teatrul Național Cluj sau profesori de limbi străine. Cu acest secret dezgropat se lupta Gocan la Curtea de Apel București și susținea că faptele sunt prescrise, că nu mai există un interes pentru punerea în discuție a acestora și că este ”vânat” pe nedrept de către CNSAS. Ironic, nu? În democrația de azi, CNSAS obține o sentință atunci când ”vânează”, o sentință care să restabilească adevărul ascuns în perioada comunismului. În perioada în care Gocan era vânătorul, victimele sale pierdeau prieteni, locuri de muncă, ba pe unul l-a forțat să se lase de facultate. Victimele vânate de el erau tratate întocmai cum a consemnat acesta: „Se va proceda la audierea obiectivei (n.red. a se citit ”clujeancă hărțuită”), FĂRĂ a acorda prea mare atenție acțiunilor sale, subliniind doar faptul că acestea nu sunt justificate”.  

1. Operațiunea ETERUL - dosarul Doinei Cornea

În 1984, Gocan semna un plan de măsuri împotriva unei profesoare de franceză, fostă asistentă la Facultatea de Filologie: Doina Cornea. Problema cu aceasta era că a fost invitată în Franța și ”a trădat țara”, întorcându-se. Mai mult, securistul a descoperit că soțul profesoarei, care era de profesie avocat, fusese în trecut exclus din PCR. Așa s-a ajuns ca femeia să fie dată afară din Universitate, iar soțul și băiatul acesteia să fie chemați la audieri secrete sub pretextul că cei doi trebuie să o ”tempereze” pe profesoara de franceză care purta discuții cu cei de la Europa Liberă și studenții ei. Mai departe urma să o amendeze și să apeleze la Iancu - o sursă a SECURITĂȚII - cadru universitar și el, căruia să îi dea sarcina să se apropie de femeie. Așa a procedat și cu alți profesori care trebuiau să se apropie de ”țintă” și să o oprească din lupta anti comunism, dar să și raporteze acțiunile ei. Informatoarei Sonia i-a dat ca sarcină să stabilească filiera prin care profesoara de franceză a scos din țară ultimul material difuzat de Europa Liberă și să întocmească un raport cu ce planuri are ”ținta” în următoarea perioadă. Pe fata Doinei Cornea, Gocan a declarat-o persoană indezirabilă pentru ca să nu mai poată să revină în țară. 

Anii treceau și Gocan continua hărțuirea tuturor celor cu care Doina Cornea discuta, a pus în aplicare mai multe operațiuni de filaj și a interceptat telefoanele care erau date de către familia acesteia. 

2. Actorul 

În 1968, Gocan semna în calitate de adjunct șef Serviciu Municipal Inspectorat Jandarmerie Cluj deschiderea unui dosar împotriva unui actor de la Teatrul Național Cluj, care avea pașaport legal și voia să meargă la un verișor de-al său în Muunchen. I-a tras tânărului o sperietură înainte de plecare și l-a verificat la sânge după întoarcere. Gocan a comandat interceptarea corespondenței tânărului și a altor doi prieteni de-ai săi. 

3. Studentul constrâns să se lase de facultate

Un alt dosar la care a lucrat colonelul Gocan îl viza pe un tânăr de la Facultatea de Medicină, care era baptist. În 1962, Gocan și agentul Huși Ion l-au portretizat pe tânăr ca fiind un conducător de sectă, coordonator de activități dușmănoase, care lua legătura cu studenți din diferite facultăți și colecta bani de la baptiștii din Cluj și Maramureș pentru a construi o casă de rugăciuni în Mănăștur. 

Misiunea dată de Gocan suna astfel: „Documentarea activității mistico-religioasă și dușmănoasă în vederea demascării publice a lui și a altor studenți și îndepărtarea lor din facultate(...). În desfășurarea măsurilor de mai sus se va urmări COMPROMITEREA sus-numitului și din punct de vedere imoral pentru a servi la demascarea lui ca persoană și caracterul sectei”. Băiatul a fost constrâns în cele din urmă să renunțe la Facultatea de Medicină. 

 

 

Răsplata...

 

„A fost înmormântat un fost ofițer de securitate, condamnat definitiv într-un proces cu CNSAS pentru încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale. Este vorba de colonelul Ioan D. Gocan (n. 25.02.1932 – sat Șardu, comuna Sînpaul, Cluj, decedat pe 3 noiembrie a.c.), numit în colectivul de conducere al Inspectoratului de securitate județean Cluj încă din 18 februarie 1968. Omul era maior atunci, fiind numit șeful Secției III (Contraspionaj) la Securitatea municipiului Cluj. Devine lt. col. în iulie 1972, ocupând funcția de adjunct șef Serviciu Contraspionaj. A tot activat pe aceeași linie, contraspionajul, dar pentru că urmase și un curs de cercetări penale, avea atribuții și pe linia asta. Era, cu alte cuvinte, și anchetator. Ultimul grad în Securitate a fost cel de colonel, lucrând pe aceeași linie, Serviciul 3 – Contraspionaj. Implicat în multe cazuri de urmărire prin DUI a diverselor voci protestatare sau dizidente, cazul cel mai cunoscut fiind obiectivul „Diana” (Doina Cornea).

(...)


Conducerea Jandarmeriei Cluj a decis, nici mai mult nici mai puțin, să participe la înmormântarea unui fost ofițer al Securității, condamnat de statul român definitiv pentru fapte care încalcă legislația drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, punând în scenă onoruri militare, salve de pușcă, tricolorul în vânt, legitimându-se, prin asta, de la fostele lui fapte de arme. Mă întreb, retoric, dacă nu suntem în fața unei mari probleme legată de simbolurile statului, puse în slujba onorării unui fost lucrător al principalului organ represiv al statului totalitar.
Momentul sublim s-a produs în 6 noiembrie, la cimitirul Cordoș, unde a fost înmormântat fostul ofițer”, a precizat consilierul superior al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

 

Adauga comentariu