Azi am să vă dau o scurtă… lecţie despre nutriţionism. Că e la modă să dai vina pe ce mănânci şi nu pe cât şi cum mănânci. Eu zic că, pentru o viaţă sănătoasă, lăsaţi-vă dinţii acasă.
Şi-acum să vedem ce ne pun politicienii şi specialiştii lor în nutriţie în “coşul minim de consum lunar”: făină, mălai, pâine, paste făinoase, orez, fasole boabe, cartofi, morcovi, pătrunjel, păstârnac, ceapă uscată, varză murată şi alte murături. Ne mai pun şi carne, nu câtă le punem noi în frigider cu ocazia protestelor, dar ne pun: bovină – 700 grame, porcină – 2.524 grame, de pasăre – 2.804 grame, ovină şi alte feluri de carne – 421 grame (n-am prea înţeles chestia aia cu 1 gram, 4 grame, dar cred că ţine de statistica aceea care şi pe familia tradiţională românească o dă de 2,9 persoane). În rest, mezel, peşte proaspăt şi congelat, lăptic proaspăt, din cel bătut, iaurt, telemea de vacă, de oaie, brânzică, smântână (ce rămâne după ce smâtâneşte guvernul), ouă, untură, ulei, margarină, zahăr şi mere, multe mere. În fond trebuie să vă obişnuiţi să staţi în curul gol şi să mâncaţi mere, de aceea România este Raiul pe Pământ. Şi trebuie să aveţi şi banii necesari pentru toate acestea, că România este Ţara în care coşul zilnic ajunge, în general, cam pentru 16 zile dintre cele 30, 31 lăsate în lună de Sfântul Calendarie. Aşa că să nu vă miraţi că anumite cantităţi din acest coş minim lunar au fost prevăzute generos, ca pentru buzunarul nostru care flutură în vânt. S-a pus pâine, să fie: peste 32 de kilograme pe lună. Că la noi totul se mănâncă cu pâine, inclusiv franzela. Generos este guvernul şi la cartofi: peste 13 kilograme. Şi cartoful este prietenul românului. Mai ales cu ceapă uscată (peste 3 kilograme) şi varza murată şi alte murături. La faza cu păstăioasele (“băşinoasele”), puse abundent în acest coş, sunt convins că “motoraşul” lui Cioloş, don’şoara Oana Bogdan va protesta legată de gard la Guvern împotriva încălzirii globale. În rest, vin nutriţioniştii să ne spună că acest coş „predispune la obezitate”. Că modul de viaţă, plus pâinea noastră cea de toate zilele, îngraşă.
Dragilor, tot ce-i bun îngraşă. Plus, ce să aşteptăm să ne pună în “coşul zilnic” nişte băieţi şi fete crescuţi la bloc cu dietă de la “mica” şi “ticu”, proaspăt scoşi din ţărâna Patriei de către Ceauşescu? Fructe de mare, icre negre şi trufe? Păi în educaţia alimentară a ăstora şi icrele negre se mănâncă pe pat gros de untură. Untura este “Regina”, trufa, baza dietei ţăranului român – şi, majoritar, chiar şi “orăşenii” de astăzi sunt ţărani în educaţia lor alimentară, nu untul. Untura este pentru de mâncat, este pentru de gătit, este pentru de potolit tusea şi pentru de oblojit crăpăturile din călcâie. Başca conţine “uomega” bun…
În ce priveşte mezelurile, în mare cantitate se consumă şi la fraţii noştri mai europeni. Un amănunt, neesenţial pentru economia noastră de paiaţă, este că ei consumă mezel de calitate în care mai pun şi carne, nu numai copite, soia, pieliţe, carne dezosată mecanic, şorici, slănină, tendoane şi ce se mai răzuieşte de pe asfaltul Patriei. În general, „coşul minim” se referă la alimentele de bază, nu la delicatese şi stropi sofisticaţi de sosuri colorate cu care se pictează mai nou farfuriile în restaurante. Românul, ca restul săracilor lumii şi, în general, bine antrenat într-ale foamei încă de pe vremea lui Ceauşescu, e mulţumit dacă are trei cartofi fierţi pe care presară sare şi toarnă o lingură de unturică sfârâindă. E fericit când are un blid de fasole şi o cratiţă cu “pilaf” în care zac trei aripioare de pui şi care s-a înmulţit cu multă, extrem de multă ceapă şi care pluteşte, ca un iceberg, pe un ocean de untură.
Boala de la cap ni se trage. Că dacă există stres, există și boală. Frica vinde cel mai bine. Aşa că s-au pripășit pe lângă modul de viață al omului tot felul de paraziți care știu să exploateze frica acestuia față de ceea ce mănâncă. Statul la coadă la “adidași” de porc și gheare de pui pe vremea lui Nea’ Ceașcă umplea bine timpii de gândire cu privire la cât de sănătos este ceea ce se băga sub nas. Carnea împuțită spălată cu apă caldă și oțet nu conținea aditivii nesănătoși ai odiosului capitalism corporatist de azi – în primul rând că nu se știa că e carne împuțită spălată în lighean în hala din spatele magazinului. Ceea ce nu știi nu te omoară, cum s-ar zice. Azi știi prea multe și mori aflând de la televizor cât de stresat ești și cum nu reușești să-ți contracarezi grăsimile omega cu găsimi alfa – sau cam așa ceva. Nu mai e ca pe vremea tinereții când trigliceridele erau ținute sub control de transaminaze, adică de-o băută sănătoasă din zori și până-n zori. Așa că oamenii sunt învățați să-și caute un stil de viaţă care să le pună corpul în acord cu natura, cu fiinţa lor primară, ale cărei aptitudini și conexiuni s-au pierdut în cursul evoluţiei de la homo erectus la cel sapiens. În loc să-i trimitem noi la origini, ne trimit ei, să învățăm cât de sănătos mâncau strămoșii.