Epilepsia este o dereglare a sistemului nervos, care produce descarcari bruste si intense de activitate electrica in creier. Aceasta activitate electrica anormala de la acest nivel se manifesta clinic prin convulsii care afecteaza controlul muscular, al miscarii, al vorbirii, al vederii sau chiar al cunostintei.
Persoanele cu epilepsie au convulsii repetate, care apar de-a lungul vietii si care fara tratamentul corect, devin mai severe si mai frecvente in timp.
Tratamentul implica, cel mai adesea, administrarea zilnica a unor medicamente specifice. Cand medicatia simpla nu controleaza accesele unei persoane, trebuie sa se incerce chirurgia, o dieta speciala (dieta ketogenica), un dispozitiv de stimulare nervoasa sau o combinare a acestora.
Desi epilepsia este uneori rezultatul altor boli, de cele mai multe ori, cauza este necunoscuta. Epilepsia incepe cel mai adesea in copilarie sau dupa varsta de 60 de ani, desi se poate dezvolta la orice varsta.
Sunt doua tipuri de baza ale convulsiilor de natura epileptica:
– Convulsiile partiale sau localizate incep intr-un anume loc in creier. Ele pot afecta starea de constienta sau doar o parte a corpului sau pot progresa si afecta tot corpul.
– Convulsiile generalizate incep pe toata suprafata creierului si pot afecta tot corpul. La cei care au convulsii generalizate, este imposibil sa stabilesti care este locul de unde porneste aceasta.
Diferentierea este insa importanta intrucat convulsiile partiale sunt tratate diferit de cele generalizate, tocmai aceasta diferenta fiind un factor-cheie in stabilirea unui tratament corect.
Sunt mai multe tipuri de epilepsie care pot cauza convulsii localizate sau generalizate. Iata cateva: epilepsia infantila cu focar benign; absentele epileptice infantile si juvenile; spasmele infantile (sindromul West); epilepsia miclonica juvenila; sindromul Lennox-Gastaut; epilepsia de lob temporar (cea mai comuna forma de epilepsie la adulti).
Epilepsia si convulsiile pe care aceasta le cauzeaza pot deranja independenta unei persoane, respectul de sine si calitatea vietii. Unii oameni cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea carnetului de sofer. Pentru femeile cu epilepsie, sarcina poate fi complicata sau mai dificila. Copiii cu epilepsie pot avea probleme la scoala. Adultii cu epilepsie pot avea alegeri limitate in ceea ce priveste cariera, deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Copiii si adultii pot fi confruntati cu discriminarea in scoala, la lucru sau in viata sociala, din cauza conceptiilor gresite si a fricii vizavi de epilepsie. Din fericire, tratamentele actuale, corect administrate, le permit bolonavilor sa isi controleze convulsiile si sa faca fata bolii.
Factorii care cresc riscul de a face epilepsie sunt urmatorii:
– un caz de epilepsie in familie;
– o rana serioasa la cap, cu pierderea cunostintei sau amnezie pentru mai mult de 24 de ore;
– o lovitura sau boli care sa afecteze vasele de sange din creier;
– tumora cerebrala;
– infectie a creierului (encefalita sau meningita);
– intoxicatii voluntare/involuntare cu plumb, fum sau alte substante toxice;
– probleme de dezvoltare a creierului inainte de nastere;
– consumul de alcool sau droguri pe o perioada lunga de timp;
– convulsii febrile in copilarie;
– boala Alzheimer.
Tratamentul epilepsiei la domiciliu. Controlul deplin al convulsiilor presupune consecventa in urmarea tratamentului pe care medicul l-a prescis. Daca folosesti medicamente antiepileptice, trebuie sa le iei exact asa cum au fost prescrise. Daca nu reusesti sa-ti controlezi convulsiile, deseori este din cauza nerespectarii tratamentului. Medicamentele specifice trebuie luate regulat, conform programului si dozelor recomandate de medic.
Pe langa tratamentul propriu-zis, identificati si evitati lucrurile care pot determina sa aveti un episod convulsiv: somnul insuficient, consumul de droguri sau alcool, stresul emotional, hrana nesanatoasa.
Daca, in ciuda tratamentului, continuati sa aveti convulsii, tineti o evidenta a convulsiilor pe care le aveti cu specificarea datei si a orei cand ele au loc si a altor detalii legate de ele. Medicul dvs. va folosi aceste informatii pentru a va adapta sau schimba tratamentul.