Cât timp se vor mai sufoca spectatorii în Sala Mare a Teatrului Național Cluj-Napoca și a Operei Naționale Române?

Clădirea care găzduiește în prezent Teatrul Național Cluj-Napoca și Opera Națională Română a fost construită la începutul secolului trecut, iar de atunci și până acum nu a beneficiat niciodată de o reparație capitală, ea aflându-se într-un continuu proces de degradare care nu poate fi oprit pentru că, deși declarativ renovarea acestui monument istoric de importanță națională a reprezentat mereu o prioritate, faptic nu a existat niciodată voință politică și administrativă pentru reabilitarea acestui edificiu atât de iubit și de frecventat de clujeni (și nu numai).

„Obținerea finanțărilor și demararea procedurilor pentru restaurarea și modernizarea clădirii Teatrului Național «Lucian Blaga» din Cluj-Napoca” a fost una dintre prioritățile strategice ale Ministerului Culturii pentru anul în curs, această inițiativă strategică având prevăzut termenul de lansare pentru luna ianuarie a anului 2016 și termenul de finalizare în luna iunie a acestui an.

Au trecut aproape 4 luni de la termenul de finalizare stabilit pentru luna iunie, fără să se mai audă ceva legat de această inițiativă și, evident, fără a se vedea vreun efect în sensul începerii demersurilor de restaurare și modernizare a clădirii Teatrului Național Cluj-Napoca. 

Ministerul Culturii și-a reiterat promisiunile în luna aprilie a acestui an. Ce se va alege însă de ele?

În luna martie a acestui an, fostul consilier local Ioan Bîldea a trimis o solicitare ministrului Culturii de atunci, Vlad Alexandrescu, prin care a cerut informații cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivului  „Obținerea finanțărilor și demararea procedurilor pentru restaurarea și modernizarea clădirii Teatrului Național «Lucian Blaga» din Cluj-Napoca”, obiectiv inclus de către Ministerul Culturii pe lista de priorități strategice pentru anul 2016, la poziția k-04.

În luna aprilie, conform presalocala.com, Ministerul Culturii a răspuns la solicitarea trimisă de Ioan Bîldea, precizând următoarele:

„Ministerul Culturii a păstrat o permanentă preocupare față de starea de degradare a monumentului și a funcționalității clădirii în care își desfășoară activitatea două instituții artistice de primă mărime, referindu-ne aici la Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera  Națională  Română  Cluj-Napoca. Astfel, în cursul anului 2015, s-au concretizat primele discuții la nivelul Ministerului Finanțelor Publice pentru cooptarea unui finanțator extern, în speță a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea acordării României a unei noi linii de creditare care să asigure resursele financiare necesare realizării lucrărilor de consolidare, restaurare și modernizare a clădirii Teatrului Național clujean.

În acest scop, Ministerul Culturii, prin compartimentul de specialitate Unitatea de Management a Proiectului, a purtat constant discuții cu reprezentanții creditorului extern și ai Ministerului de Finanțe, aflându-ne în prezent în plin proces de realizare a documentației (dosarul de negociere cuprinde numeroase detalii și informații tehnice, financiare, socio-economice și studii de impact) care va intra în dezbaterea și analiza internă a comitetului de conducere a Băncii în următoarea perioadă.

Menționăm că, în cadrul ultimei întrevederi cu oficialii Băncii și ai Ministerului de Finanțe care a avut loc în data de 30 martie, a fost detaliat planul de acțiuni și procedurile instituționale de îndeplinit în perspectiva finalizării dosarului de aplicație.

Așa cum ne-am asumat prin documentul pe care îl invocați, respectiv „Priorități strategice – Ministerul Culturii” – unde se stipulează „Obținerea finanțării și demararea procedurilor pentru restaurarea și modernizarea clădirii Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, finalizare: Iunie / 2016” – și dat fiind stadiul avansat al discuțiilor, există premisele obținerii, în decursul următoarelor câteva luni, a acordului de principiu al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea acestui obiectiv, căruia i se alătură Muzeul Național de Istorie a României.

Atragem însă atenția asupra faptului că sintagma „demararea procedurilor pentru restaurarea și modernizarea clădirii” se referă exclusiv la faza preliminară, de pregătire a documentelor legale și tehnice care vor sta la baza procedurilor de achiziție publică deschisă pentru contractarea serviciilor de proiectare și, ulterior, a lucrărilor de execuție a lucrărilor, astfel încât începerea efectivă a investiției nu poate fi luată în calcul pentru anul în curs. De altfel, Ministerul Culturii nu a inclus, expressis verbis, începerea lucrărilor în anul 2016 în niciunul din documentele sale interne sau publice și vă invităm să nu denaturați natura promisiunile asumate, asigurându-vă atât de buna credință a Ministerului, cât și de celeritatea procesului de obținere a resurselor financiare.”

Pentru că ne aflăm deja în luna octombrie și nu s-a mai auzit nimic despre acest proiect, Ziar de Cluj a trimis o solicitare oficială conducerii Teatrului Național Cluj-Napoca, Operei Naționale Române din Cluj, Ministerului Culturii și Secretariatului General al Guvernului pentru a îi întreba pe reprezentanții acestor instituții  în ce stadiu se află în prezent acest proiect, dacă au fost obținute finanțările și dacă există un calendar de demarare a procedurilor pentru restaurarea și modernizarea clădirii Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, având în vedere și problema sistemului de ventilație a Sălii Mari a Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, în care își desfășoară activitatea și Opera Națională Română Cluj-Napoca, sistem de ventilație care, conform declarațiilor regizorului tehnic Doru Bodrea (http://www.rfi.ro/cultura-84205-teatrul-national-din-cluj-asteptarea-banilor-pentru-restaurare), astăzi nu mai este funcțional. 

Sala Mare de spectacole a două dintre cele mai importante instituții culturale din Cluj nu are un sistem de ventilație funcțional

Construită în urmă cu un secol, clădirea Teatrului Național a fost gândită special pentru spectacole și pentru confortul publicului și avea un sistem de ventilație special, care astăzi nu mai este funcțional, după cum a declarat, în luna ianuarie a acestui an, pentru rfi.ro, Doru Bodrea, regizorul tehnic al teatrului clujean:

 „Aerul uzat era îndepărtat prin cupola şi acolo, prin podul sălii, prin patru lucarne circulare, reglate cu jaluzele metalice. O parte din el era evacuat, aerul uzat, iar o altă parte era întors şi refolosit în circuitul de aer primenit şi astfel nu era senzaţia de sufocare pe care o simţim acuma. Acum s-a distrus acel sistem de ventilare din terţe motive şi se simte inconfortul.”

Dat fiind faptul că, mai ales în cazul spectacolelor de teatru, operă sau balet care se joacă cu sala plină, sistemul de ventilație nefuncțional duce la o lipsă de oxigen, resimțită mai acut la balcon, unde mulți dintre spectatori au o senzație de sufocare (hipoxia putând declanșa anumite probleme de sănătate, putând duce chiar la leșin), prin solicitarea adresată conducerii Teatrului Național, Operei Române și Ministerului Culturii, Ziar de Cluj i-a întrebat pe reprezentanții acestor instituții dacă au în vedere măsuri pentru repararea sau crearea unui sistem de ventilație a sălii care să înlăture actuala problemă a lipsei de oxigen, dacă există fonduri pentru o astfel de investiție și când preconizează că ea ar putea fi realizată.

Din cauza lipsei de aer spectatorii pot pleca obosiți de la spectacole. În cazuri mai grave, hipoxia poate duce la leșin

Medicul neurolog Nicu Drăghici a explicat pentru Ziar de Cluj care ar putea fi efectele unui aer închis, insuficient oxigenat, asupra stării de sănătate a spectatorilor care petrec uneori (mai ales în cazul spectacolelor de operă sau balet) și trei ore în Sala Mare unde sistemul de ventilație nu funcționează și unde respiră peste 900 de oameni:

„În principiu, apar simptome de hipoxie, de lentoare, de letargie. Persoanele care sunt neantrenate, care au o anemie, de exemplu, pot face mai repede hipoxie. Persoanele cu anemie, care au eritrocite puține, dacă au și puțin aer, automat fac mai repede hipoxie, pentru că nu se duce destul oxigen la creier și la organe. Asta poate duce la leșin, decesul nu cred că poate să survină. Dar poate duce la leșin și la o stare de letargie, de pierdere a stării de conștiență. Însă persoana își revine dacă trece la aer.

Apare starea de oboseală care, dacă un spectacol durează trei ore, se resimte, spectatorii pot să plece obosiți de acolo. Dar nu le periclitează viața. Însă pot avea simptome de amețeală, stări neplăcute de oboseală, somnolență. Amețeală, în principiu. Lipsa de aer îi obosește pe spectatori, ei pleacă obosiți după un spectacol, mai ales cei care au probleme cum ar fi anemia sau probleme cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă.”

În urmă cu 4 ani, o actriță a leșinat pe scena Teatrului Național Cluj

Problema ventilației Sălii Mari în care își desfășoară activitatea Teatrul Național și Opera Română din Cluj-Napoca nu este una recentă. În urmă cu 4 ani, Eva Crișan, o actriță a Teatrului Național, a leșinat pe scenă în timpul spectacolului „Hamlet”. Actrița s-a simțit rău la 15 minute de la începerea spectacolului, iar reprezentanții Teatrului au sunat la 112. Piesa a fost întreruptă, iar Eva Crișan a fost transportată la spital pentru investigații.

Conform stiridecluj.ro, ea a explicat pe Facebook ce s-a întâmplat:

„Examenul neurologic și hematologic au avut diagnosticul unei hipoxii cerebrale episodice, cauzată de lipsa de oxigen - și datorată măștii de scrimă cu care joc pe față. Am beneficiat imediat de sprijinul compartimentului de protecție a muncii și cabinetului de medicină a muncii, care au luat în considerare modificarea măștii, a sistemelor de ventilație din teatru etc. Gradul de periculozitate nu a putut fi prevăzut. Incidentul nu s-a produs în urma «epuizării». 

Ritmul de lucru până la scoaterea premierei, de opt-zece ore pe zi, a fost într-adevăr susținut, dar urmat de o săptămână de pauza, pentru odihnă. De altfel, a doua zi după incident, am urmat programul normal de repetiții și spectacol seara, în condiții normale. Suntem profesioniști!”, a scris Eva Crișan.

Cât timp va mai dura până când se va respecta legislația în vigoare?

Hotărârea Guvernului României nr. 1091 din 16 august 2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, specifică:

„6. Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise 

Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de muncă în spaţii închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor. În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie să fie menţinut în stare de funcţionare. Orice avarie trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.”

În aceste condiții, așteptăm cu interes răspunsurile reprezentanților Ministerului Culturii, Teatrului Național Cluj-Napoca și Operei Naționale Române, pentru a afla cât timp sutele, chiar miile de spectatori se vor mai sufoca în Sala Mare unde își desfășoară activitatea cele două importante instituții de cultură clujene.

Foto: undoi.ro

Adauga comentariu