“Avem usile larg deschise pentru investitori”. Este afirmatia primarului Emil Boc, care nu se sfieste, de fiecare data cand are ocazia, sa isi arate sprijinul pentru mediul de afaceri. Totusi, cand vine vorba de fapte, si nu vorbe, Clujul nu sta atat de bine la acest capitol. Administratia se lauda, in fata potentialilor investitori, cu universitatile care ofera forta de munca specializata, cu tinerii care cunosc mai multe limbi straine, cu localizarea orasului in inima Transilvaniei si chiar cu Aeroportul International “Avram Iancu”. Dar, cand vine vorba de avantaje fiscale sau chiar de infrastructura, administratia orasului este deficitara in fata investitorilor.
Atunci cand este intrebat de jurnalisti despre motivele pentru care investitorii vin in Cluj-Napoca, primarul Boc enumera, aproape inevitabil, calitatea institutiilor de invatamant sau resursele umane, se impiedica in clasice protocoale de colaborare cu UBB, UTCN sau alte universitati, in sintagme sforaitoare, cum ar fi “forta de munca inalt calificata”. De cealalta parte a baricadei, din perspectiva investitorilor sau a economistilor, atuurile Clujului sunt aproape inexistente, si in niciun caz nu este meritul administratiei locale pentru ele.
In realitate, singura masura reala a Primariei este reducerea impozitului pentru cladirile „verzi”.
Ziar de Cluj a consultat oameni de afaceri si economisti, pentru a afla care sunt, cu adevarat, masurile luate de administratie pentru a facilita investitiile din Cluj-Napoca.
Concluzia este una trista: exceptand scutirea platii taxelor si impozitelor locale pentru cei care investesc in cladiri” verzi”, adevaratele avantaje oferite de administratie nu prea exista. Departamentul de Relatii Externe si Investitori, un birou specializat al administratiei publice locale, infiintat cu scopul concret de a promova interesele economice ale orasului, are mai degraba un rol de “promovare pe Internet” decat de atragere a investitorilor.
Adam Ambrus, fondatorul grupului Nervia, care a adus la Cluj mai multe companii spaniole din industria automotive si alimentara, este de parere ca Primaria nu sprijina, cu adevarat, investitorii.
“Cea mai mare problema este ca uitam de cei mai importanti investitori, si anume cei locali. Firmele locale creeaza cu adevarat valoare adaugata. Si investitorii straini sunt primiti bine, insa numai daca sunt foarte mari, si asta pentru imagine. Investitorii sunt sustinuti prin faptul ca nu ii incurca, insa o sustinere reala nu exista. Nu putem vorbi de sustinerea prin infrastructura, spre exemplu.
Ceea ce ar putea sa faca primaria este debirocratizarea sistemului de autorizatii”, este sugestia omului de afaceri.
Florestiul este mai cautat de investitori decat Cluj-Napoca
Iosif Pop, om de afaceri si presedinte al Consiliului Civic Local, arata plusirile si minusurile activitatii administratiei publice cand vine vorba de sprijinirea mediului de afaceri.
“Daca privim in dinamica dezvoltarii orasului si il comparam doar cu Florestiul, vedem ca este o discrepanta destul de substantiala. Acolo, autorizatiile si avizele pentru investitii sunt mai rapide, mult mai putin birocratizate si mult mai putin conditionate, fata de Cluj-Napoca. Drept dovada, cel putin dezvoltatorii imobiliari si nu numai ei se duc mai repede acolo sau la Jucu sau in alte zone adiacente Clujului”, spune el.
El spune ca, in general, oamenii de afaceri resimt faptul ca un proiect sta in Primarie dupa avize si autorizari timp indelungat, de la an si chiar mai mult, dovada ca lucrurile se misca greu.
“Sigur ca trebuie sa avem grija de oras, dar daca noi stam fara PUG si regulile sunt stabilite de o comisie, atunci nu putem vorbi de eficacitate. Sigur ca daca avem o strategie care este iesita din perioada ei scadenta si nu am reinnoit-o de doi ani, bajbaim adesea si nu stim cum sa raspundem investitorilor”.
Iosif Pop este de parere ca inclusiv lipsa unui buget bazat pe o strategie si un concept de dezvoltare a orasului duce la lipsa unor facilitati ce ar putea fi oferite investitorilor.
“Facilitati acorzi atunci cand stapanesti fluxurile de bani”, puncteaza omul de afaceri.
Pe de alta parte, acesta remarca faptul ca la infrastructura orasului s-a lucrat mult in ultimii ani si asta face usor mai atractiva patrunderea investitorilor, cel putin din punct de vedere al accesului.
Asteptarile investitorilor, pe de alta parte, sunt mult mai concrete: sa-si primeasca fie in concesiune fie prin inchiriere terenuri pentru dezvoltare, gata echipate din punct de vedere edilitar. Aceasta ar fi o solutie de viitor, si ar fi trebuit inclusa in solutiile noului PUG.
“Primaria spune ca nu are bani sa avanseze pentru echiparea edilitara. Or nu este asa. Din moment ce lauzi infrastructura, inseamna ca ai bani. Din moment ce primaria stie sa se imprumute pentru echiparea edilitara, inseamna ca are bani. Dar mai este nevoie si de vointa”, spune Iosif Pop.
Cat priveste scutirile fiscale, singurul avantaj oferit de autoritati este reducerea cu 50% a taxelor si impozitelor locale, pentru cei care investesc in cladirile “verzi”.
Cluj-Napoca este primul oras din tara care a introdus reducerea de impozit pentru proprietarii cladirilor verzi: 50% in cazul persoanelor fizice si aplicarea impozitului minim (25%) in cazul persoanelor juridice. Dupa un an in care singurii beneficiary ai initiative au fost proprietarii Amera Tower, prima cladire oficial verde din oras, certifcata LEED Gold, acum au aparut o serie de alte cladiri, majoritatea certificate in sistemul BREEAM pentru imobile deja construite. In aceasta perioada, administratia este in prim process de a schimba regulile privind acordarea de reduceri de impozite pentru cladirile “verzi”, astfel incat acesatea sa se aplice gradual, in functie de nivelul de certificare.
Pentru a veni in intampinarea investitorilor, Primaria a infiintat un birou de Relatii Externe si Investitori. Biroul are cinci angajati, iar principala realizare de pana acum este realizarea unui site, www.clujbusiness.ro, tradus in engleza, franceza, spaniola si maghiara.
Cu acest portal se lauda Biroul de Relatii Externe si Investitori, un department care are un rol clar: de a creste numarul investitiilor din municipiu.
Cat priveste relatia angajatilor biroului cu diferiti investitori, este explicata de coordonatorul departamentului, Emilia Botezan.
Ea spune ca investitorii nu apeleaza la angajatii biroului cu asteptari mari.
“Vor sa inchirieze spatii si noi, in mod transparent, le prezentam operatorii din Cluj. Nu facem reclama nimanui, nu avem nevoie sa fim acuzati ca tinem partea cuiva. Apoi, intotdeauna incercam sa vedem daca este util sa se prelungeasca zona de transport, cum este exemplul societatii Emerson”, spune Emilia Botezan.
Intrebata despre masurile concrete luate de administratie, ea raspunde: “Este in functie de valoarea investitiei. Le raspundem in scris, un raspuns transmis de directia noastra de Taxe si Impozite. Cel mai mare avanjat este scutirea impozutelor cu 50% daca investesc in cladiri verzi”, spune ea.
Apoi, sefa Biroului enumera meritele orasului, cand vine vorba de a atrage investitori.
“Ceea ce ii intereseaza este partea de pol de unde pot sa isi angajeze personal. Este, mai degraba, meritul orasului. Cand vine un nou investitor, are foarte multe informatii, stie si de universitati, si atunci noi incercam sa vedem cum sa aducem mai aproape mediul academic de nevoiole actuale ale investitorilor. Majoritatea aleg Clujul pentru ca ne-au spus ca foarte rar au intalnit, intr-o zona geografica restransa, atatea aptitudinea pentru limbi straine”, spune ea.
Un avantaj, in acceptiunea ei, este faptul ca orasul nu ofera tineri care invata meserii.
Cei mai multi investitori care apeleaza la departamentul primariei sunt din domeniul IT, Call-center, dar si Logistica si Componente auto.