Castelele din județ se dărâmă bucată cu bucată. Nimeni nu vede potențialul turistic imens. Ce explicație au autoritățile

În județul Cluj sunt 16 castele și majoritatea se află într-o stare avansată de degradare. Cu toate că au povești fascinante în spate, care ar atrage turiștii ca un magnet, nimeni nu face ceva în acest sens. Legea nu e favorabilă pentru investitori, iar proprietarii și autoritățile locale, fie nu au suficiente fonduri ca să le repare, fie nu sunt interesați să facă rost de bani pentru astfel de proiecte.

Dacă în alte țări, precum Franța și Italia, toate castelele sunt puse în valoare de către proprietari, la noi, ele sunt în paragină și închise. În multe din comunele și orașele din județul Cluj sunt castele de mici dimensiuni, care au fost reședințele grofilor maghiari. Toate au o arhitectură deosebită și o istorie interesantă. În Bonțida, Gilău, Luncani, Ciucea, Luna de Jos, Aghireșu, Borșa, Răscruci, Mănăstirea, dar și în alte localități avem castele pe care e pus lacătul sau ruine care amintesc de un castel. Majoritatea castelelor care au rezistat trecerii timpului sunt uitate de moștenitorii proprietarilor, dar și de autorități.

Singura excepție fericită, în județul Cluj, o reprezintă castelul din Gilău care a fost cumpărat de o persoană fizică. Proprietarul dorește să îl renoveze cu ajutorul fondurilor europene și să îl deschidă pentru turiști.

Ping pong cu castele. Nimeni nu le vrea

Castelul din Bonțida este unul dintre cele mai cunoscute din județul Cluj, dar și din țară datorită festivalului Electric Castle. Cu toate acestea, el stă să se dărâme și e la mila autorităților locale. Potențialul său turistic este mare, dar neexploatat. Fundația Transylvania Trust l-a renovat parțial în urmă cu câțiva ani, dar balta fondurilor a secat. Ar fi nevoie de câteva milioane de euro pentru o restaurare completă.

Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național (DJCPN) Cluj e în temă cu situația castelelor. Șeful instituției spune că de vină ar fi atât legislația, cât și dezinteresul privaților.  

“Problema e că statul nu poate să cumpere toate castelele și să le întrețină. Nu mă refer la valoarea lor de patrimoniu – un lucru evident – ci strict la utilitatea lor pentru stat. Aici ar trebui să vină privații și să investească nu numai în valoare, ci și în circuite turistice. E la fel ca situația bisericilor de lemn, la care lucrăm acum, pentru că nici acestea nu sunt ale statului. Problema e că majoritatea au fost retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, ori au situația juridică incertă. Marea majoritate a celor care le-au primit înapoi nu au grijă de ele, mulți nici nu locuiesc în țară. Sunt din Canada, din State...sunt și greu de găsit. În cele care sunt în curs de retrocedare, nu ai cum să investești nimic legal, nu au statutul clar determinat și atunci situația e dezastruoasă.

Sunt câțiva proprietari, dar foarte puțini, care au investit bani în ele. E vorba de sume foarte mari. De întreținerea imobilului trebuie să se ocupe proprietarul. Situația fericită e cea a castelului de la Gilău care a fost cumpărat de un privat, care îl renovează, care vrea să îl pună în circuitul turistic. Este proiect făcut, aprobat, din câte știu au primit finanțare pe fonduri europene și dacă încep lucrările în vara asta cât de curând să sperăm va fi în circuitul turistic”, a declarat Victor Cubleșan, directorul DJCPN Cluj.

De ce alții pot și noi, românii, nu putem

Costurile foarte mari, pe care le implică renovarea sau întreținerea unui astfel de monument, duc la numeroase probleme. Proprietarii de regulă nu sunt motivați să îl transforme în obiectiv turistic. Ar putea să îl doneze statutului – dacă tot îl lasă în voia sorții – dar nici statul nu este interesat de castele și acest lucru se vede când un castel trece de la stat la privat și proprietarul îl preia într-o stare avansată degradare. Legile nu sunt favorabile, ca în străinătate, unui posibil investitor și moștenitorii nu au de regulă spirit antreprenorial ca să îl deschidă pe cont propriu pentru public. 

”Cu siguranță există un potențial istoric, dar pentru a-l valorifica e nevoie de investiții. Fiind vorba de monumente, costurile sunt foarte mari și atunci e nevoie de un plan care trebuie făcut în mulți ani, de atragere de fonduri europene. E dificil. Există desigur și fonduri ale noastre, dar sunt foarte puține. Și se accesează pe bază de dosar, nu e mai ușor neapărat decât accesarea fondurilor europene.

Problema e când au trecut de la stat – care trebuia să le întrețină – în sectorul privat. Răspunderea revine proprietarului, care e foarte greu de găsit și de motivat să facă acest lucru. Sunt cazuri când îl primește o bătrână de 80 de ani, care nu are neapărat o situație financiară grozavă, și rămâne cu un castel în care trebuie să investească câteva milioane de euro ca să-l pună la punct.

Dar indiferent dacă doresc să le întrețină sau nu, eu nu am văzut pe nimeni care să vrea să le doneze statului. Ar fi situația ideală. A fost o discuție acum un an să fie expropiate, dar și expropierea trebuie plătită de către stat. Trebuie achitată proprietarului valoarea întregului imobil. Iar cultura nu e niciodată pusă în față la finanțare. 

În marea majoritate a țărilor, nu mai departe de Ungaria sunt puse în valoare. Spiritul antreprenorial, legi mai favorabile pentru cel care realizează investiția. În Franța și Italia, absolut toate sunt puse în valoare și fiecare proprietar încearcă din plin să valorifice potențialul”, a explicat Cubleșan.

Poveștile din jurul fiecărui castel din Cluj, magnet pentru turiști

Reprezentanții agențiilor de turism locale văd un potențial în castele și, dacă ar fi introduse în circuitul turistic, le-ar promova. Poveștile și legendele, care sunt țesute în jurul fiecărui castel din județ, ar atrage ca un magnet turiștii. Reprezentanții agenției de turism Z Tour au spus că una din activitățile lor este să promoveze castelele din România, dar și din străinătate.

”Cred că ar stârni interesul străinilor, în primul rând, și apoi al românilor, dar nu neapărat din județul Cluj. Din motive istorice. Au o poveste, o istorie în spate. Din perspectiva poveștii și a istoriei pe care o au. Fiecare a aparținut unei familii care a făcut ceva. Din prisma aceasta, cred că ar fi interesați oamenii să viziteze, și nu neapărat a zonei unde sunt amplasate”, ne-a declarat și Ionuț Curea, de la agenția de turism Paralela 45 din Cluj-Napoca.

Rămâne de văzut dacă peste câțiva ani, autoritățile și partenerii privați vor face ceva pentru a exploata acest potențial imens pe care îl are județul Cluj. 

Adauga comentariu