Orice afectiune a vaselor de sange si a inimii este numita boala cardiovasculara, popular cunoscuta si sub numele de “boala de inima”.
Oricum, aici apare o usoara neconcordanta, deoarece boala cardiovasculara survine si la nivelul creierului, unde produce obstructii arteriale care stau la baza accidentelor vasculare cerebrale (congestiilor cerebrale). Acest proces patologic este cunoscut sub numele de boala cerebro-vasculara (cerebrum = creier).
Blocajul vascular se poate produce si la nivelul extremitatilor sau al altor regiuni ale organismlui, fenomen denumit tromboza. Insa blocajele arteriale survin cu predilectie la nivelul coronarelor, arterele care hranesc inima, aprovizionand-o cu sange oxigenat. Avest proces patologic este cunoscut sub denumirea de boala coronariana. Aproximativ 50 % din decesele provocate de afectiuni cardiovasculare sunt puse pe seama bolilor coronariene, in timp ce un sfert din acestea sunt determinate de accidentele vasculare (congestiile cerebrale).
Bolile arterelor sunt principalele afectiuni ce pun viata in pericol. O data cu inaintarea in varsta, peretii arterelor sufera o serie de modificari, ce favorizeaza depunerea la nivelul lor a unor substante nedorite cum ar fi colesterolul, diverse grasimi si calciu. Aceste depozite sunt denumite placi de aterom, cuvant ce deriva din limba greaca si se refera la consistenta placilor (athere = fiertura). Prezenta depozitelor, ce are drept consecinta scaderea diametrului lumenului arterial, este denumita ateroscleroza, ce survine cu predilectie in anumite regiuni ale corpului.
Ateroscleroza, in asociere cu un sange mai vascos decat este normal (datorita prezentei de cheaguri) poate determina obstructia arteriala, intrerupand fluxul sanguin. Daca procesul are loc intr-o artera ce hraneste o portiune a inimii, aceasta din urma se va necroza, deoarece nu va mai primi suficient oxigen. Fenomenul descris se numeste infarct miocardic sau atac de cord.
Inainte de a suferi un infarct miocardic, multe persoane sunt diagnosticate cu angina pectorala, ca urmare a obstructiei partiale a arterelor coronare, boala care se manifesta prin dureri toracice ce apar de obicei in cursul efortului fizic sau in conditii de stres.
Daca vreuna dintre arterele cerebrale este obstruata, portiunea de creier irigata de artera respectiva moare, producand ceea ce se numeste accident vascular cerebral sau congestie cerebrala. Ca o particularitate, mentionam faptul ca arterele de la nivelul creierului sunt mult mai fragile decat cele din alte regiuni si, uneori, accidentele vasculare cerebrale survin nu ca urmare a obstructiei, ci din cauza ruperii peretilor unei artere. Acesta este mecanismul de producere a hemoragiilor cerebrale.
Durerea de la nivelul membrelor inferioare poate indica o obstructie arteriala avand la baza un proces de tromboza (trombii sunt mici cheaguri de sange). Daca obstructia si ingustarea lumenului au loc in arterele periferice, circulatia de la nivelul mainilor si al picioarelor va avea de suferit, ajungandu-se in final la dureri ale membrelor si la schiopatare. Aceasta asociere de simptome este denumita claudicatie.
In randurile masei largi a populatiei s-a incetatenit conceptia conform careia arterele se obtureaza din cauza colesterolului marit. Chiar daca, intr-adevar, colesterolul joaca un rol important, actualmente se stie ca nu el reprezinta singura cauza si, de asemenea, ca exista numeroase metode profilactice.
O mica proportie din totalul afectiunilor cardiace au la baza deficiente prezente deja la nastere. Acestea sunt denumite boli congenitale ale inimii si constau fie in afectiuni valvulare, fie in defecte ale lumenului arterial, care este mai ingust decat in mod normal. Aceste deficiente nu pot fi corectate prin alimentatie si mod de viata, ci necesita o interventie chirurgicala.
Bolile cardiace pot fi tratate sau prevenite prin inlaturarea tuturor factorilor de risc (exces de carne, de sare, de alcool; deficit de vitamine si saruri; mod de viata nesanatos : lipsa exercitiilor fizice, obezitate, fumat, stres), prin modificari relativ simple aduse alimentatiei si stilului dvs. de viata. Daca veti inaltura cat mai multe elemente nocive, riscul dvs. poate scadea chiar cu 100 %.
Pentru a demonstra acest lucru, sa presupunem ca sunteti o persoana ponderata, cu o alimentatie si un stil de viata moderat si cu un risc de 50 % de a muri in urma unui infarct. La un moment dat, va decideti sa mancati mai multe fructe si legume (bogate in vitamine antioxidante, potasiu, magneziu si calciu) si nu mai puneti sare in mancare. Aceasta va avea ca efect scaderea tensiunii arteriale, ceea ce va diminua riscul cu 30 % de procente.
Apoi va decideti sa nu mai fumati 20 de tigari pe zi, si in felul acesta riscul se va reduce cu inca 70 %; in faza urmatoare va veti suplimenta alimentatia cu vitaminele C si E si cu vitaminele complexului B. Acestea din urma vor reduce nivelurile serice ale homocisteinei (o adevarata toxina pentru artere), diminuand riscul cu 70 $. Vitaminele C si E reduc riscul cu 50 de procente si, in acelasi timp, scad si nivelul seric de colesterol. Daca veti mai diminua si consumul de alcool pana la o medie de, sa zicem un pahar pe zi, riscul va scadea cu 50 %, iar daca veti incepe sa faceti exercitii fizice de trei ori pe sapatamana, veti mai diminua riscul total cu alte 50 de procente.
.ro