Cantecul de lebada al evreilor din Cluj inainte de Holocaust. Un tanar cercetator a scris prima carte in limba romana despre comunitatea interbelica a evreilor din oras

A  invatat ebraica si a trudit timp de un deceniu ca sa documenteze o parte importanta a istoriei Clujului. Incununarea muncii lui Gido Attila, cercetator la ISPMN a avut loc joi seara, la libraria Carturesti, unde comunitatea evreiasca din Cluj a asistat cu emotie la lansarea volumului “Doua decenii, evreii din Cluj in perioada interbelica”. Este prima publicatie in limba romana despre acest subiect, iar participantii au deplans lipsa unor studii si a unor sistematizari a informatiilor din acea perioada, cand “din cinci clujeni, unul era evreu”. 

O parte scanteietoare a Clujului interbelic a revenit la viata pentru cateva zeci de minute in spatiul eclectic al librariei de la Iulius Mall. Invitatii lansarii de carte au evocat societatea rafinata si infloritoare a evreilor care au insufletit orasul in perioada dintre cele doua razboaie mondiale, contribuind la progresul cultural si economic al zonei. S-a vorbit despre o comunitate care avea la Cluj doua scoli, despre personalitatile din cultura, presa, stiinta si arta pe care le-a dat orasului, dar si despre proliferarea sionismului si a miscarii legionare, despre momentele isorice care au dus la Holocaust, momentul care a dus la disparitia unei intregi comunitati clujene, in primavara lui 1944. 

“Cartea se prezinta cu o structura in acelasi timp veridica si accesibila cititorului. A fost un act de curaj din partea autorului, mai ales ca este o lucrare de doctorat scrisa initial in limba maghiara si nu vreau sa evoc prin ce am trecut pana ce a reusit sa treaca prin toate comisiile de la minister. Speram sa devina posibil ca o teza de doctorat sa apara si intr-o limba de circulatie internationala. Acela va fi momentul in care aceasta carte isi va atinge scopul: aparitia in limba engleza este foarte asteptata in SUA si in multe alte tari”, a precizat prof. univ. dr. Ladislau Gyemant, istoric, specialist, intre altele, in istoria evreilor din Romania si genealogie evreiasca.

Perioada evocata in paginile volumului este cea in care comunitatea atinge dezvoltarea maxima si din punct de vedere demografic. Este luat in vedere aici recensamantul din 1933 care detaliaza date despre limba materna si orientarule religioase si politice ale membrilor acesteia. 

“Din acest tablou reiese o imagine extrem de complexa a comunitatii evreiesti din Cluj. Pe langa partea ortodoxa sau reformista, s-au manifestat aici si alte orientari care au facut ca ceea ce se petrecea la Cluj sa reflecte intr-o masura mica ceea ce se intampla la nivelul intregii comunitati evreiesti din Romania. Clujul a avut si mici comunitati sefarde, hasidice, au fost si evrei care au considerat ca misiunea lor este sa desavarseasca o asimilare in comunitatea maghiara din Transilvania. Altii au fsot convinsi ca asta ar fi o fundatura pentru evrei. Oricum, ceea se ce intampla in Ungaria in acea perioada era cu adevarat ingrijorator. Sa nu uitam ca atunci s-au dat primele legi anti-evreiesti, cu mult inaintea nazistilor sau a lui Mussolini”, a mai precizat istoricul. 

S-a vorbit apoi despre sionismul politic. A fost vremea in care la Cluj functionau doua licee evreiesti, unul cu sediul in gradinita de langa sinagoga de pe strada orea, celalalalt in zona pietei Mihai Viteazul, langa Medicala 3.

“Cele doua scoli au functionat relativ putin, abia cativa ani, insa au cotribuit decisiv la ceea ce noi astazi numim cu mandrie miscarea evreiasca din Cluj. Desigur, au existat momente luminoase in istoria comunitatii interbelice, dar nu putem uita ca centrul universitar clujean a fost, alaturi de cele din Iasi si Bucuresti, sorgintea miscarilor studentesti de extrema dreapta care a dat nastere funestei miscari legionare. Nu se poate uita ca s-a ajuns la actiuni care nu s-au limitat la propaganda, s-a ajuns la teroare fizica si totul a culminat cu un atac a sinagogii din Cluj”, a mai spus Ladislau Gyemant. 

Au fost relatate evenimentele dramatice care au urmat, Ungaria ajunsa sub ocupatie germana.

“Noul guvern instalat a trecut in viteza la punerea in aplicare a Holocaustului, iar autoritatile de la noi s-au implicat cu tot entuziasmul in ducerea la indeplinire a acestui act funest. Comunitatea din Cluj a cazut in intregime victima la Auschwitz. Foarte putini supravietuitori au ramas sa dezvaluie cele petrecute atunci. Ar fi foarte interesant de vazut ce s-a intamplat cu aceasta comunitate in perioada comunista”, a incheiat istoricul. 

Editarea acestei carti a fost foarte asteptata, a precizat apoi Andrea Ghita, membra a comunitatii evreiesti din Cluj, realizator la TVR Cluj. 

“E foarte important, pentru ca vorbitorii de limba romana isi pun o serie de intrebari despre comunitatea noastra, cum ar fi ce foarte multi vorbesc maghiara si au nume unguresti, iar raspunsurile se gasesc in carte. Mai mult, ca cititor si traducator, mi-a placut mult scrierea in limba romana din paginile ei. As defini-o drept cantecul de lebada al comunitatii evreiesti din Cluj inainte de Holocast. Este o reconstituire a unei lumi care nu mai este. Gasesti aivi povesti pe care daca nu le-ai auzit de la parinti, nu mai ai de unde sa le afli. Era o vreme in care unul din cinci clujeni era evreu si apoi au disparut cu totii, dintr-o data, in primavara lui 1944”, a declarat aceasta. 

La finalul lansarii a fost prezentat autorul volumului. Gido Attila nu este membru al comunitatii evreiesti din Cluj, insa a invatat limba ebraica si a lucrat timp de 10 ani la documentarea cartii, din pasiune pentru aceasta parte a istoriei. Este cercetator la Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale (ISPMN) Cluj. 

“Am folosit ca izvoare surse arhivistice din Romania si din strainatate si presa interbelica, mai ales cea in limba maghiara”, a precizat autorul. 

Modest, acesta nu a tinut un discurs prea lung in cadru lansarii. 

“A fost o intamplare ca acest domeniu a inceput sa ma fascineze. Eram in primul an de studentie si lucram la studierea sabatarienilor, niste secui convertiti la iudaism. Treptat, am inceput sa aprofundez si istoria evreilor si am mers mai departe pe acest drum”, a precizat Gido Attila. 

Publicul a pus intrebari despre diverse detalii ale Clujului interbelic mentionat in carte si a subliniat necesitatea continuarii demersului inceput cu realizarea acestui volum. S-a vorbit despre documente inca nestudiate aflate la Arhivele Statului, colectii ale unor evrei clujeni aflate in evidenta unor universitati din Israel. 

“Toate ar trebui puse laolalta si imbinate intr-o monografie a istoriei evreilor din Cluj. Cei din Timisoara si Banat au deja. Exista studenti care ar putea face asta, in cadrul programului de studiu”, a spus un participant la lansare. 

Volumul a fost tiparit intr-un tiraj de 300 de exemplare puse in vanzare la libraria Carturesti, la pretul de 82 de lei bucata. 

Adauga comentariu