Cand suntem sanatosi, cand suntem bolnavi

Din vechi timpuri, apararea, pastrarea si intarirea sanatatii au constituit pentru om o preocupare esentiala, ea accentuandu-se pe masura indepartarii lui de Natura si de respectarea legilor ei divine.

 

Prin sanatate trebuie sa intelegem o stare benefica a organismului uman, in care toate functiile sale se desfasoara la un nivel optim. A fi intr-adevar sanatos nu inseamna numai absenta oricarui simptom sau a oricarei stari de boala, ci si echilibrul tuturor functiilor organismului fizic, starea armonioasa a energiilor vitale (bioenergii), precum si a celor mentale si sufletesti.

 

Nivelul de sanatate este dat de gradul de vitalitate de care dispune aceea persoana, care este, la randul ei direct proportionala cu gradul de armonie a energiilor de care dispune fiinta umana la un moment dat al existentei sale. In mod practic, starea de sanatate este indicata de capacitatea omului de a-si desfasura in bune conditii toate activitatile vitale, sociale si creative, atat in favoarea sa, cat si a semenilor sai.

 

Starea de boala, afectiunea sau maladia, reprezinta distrugerea echilibrului functional al organismului  uman. Chiar daca bolile se manifesta in corpul fizic, cu exceptia celor datorate traumatismelor, ele au intotdeauna o cauza anterioara, de natura energetica, care de obicei e nesesizabila prin simturile noastre, iar adesea aceasta este precedata, la randul ei de o cauza mentala sau sufleteasca.

 

Desi s-ar parea ca numarul bolilor ce afecteaza organismul uman este extrem de mare, in realitate, la origine, se afla o singura boala, care insa, in functie de multiple circumstante, se diversifica si se manifesta sub un mare numar de aspecte, dand astfel nastere unei enorme varietati de boli. Cu exceptia traumatismelor fizice, toate maladiile pornesc de la o alterare a armoniei energetice si pot avea la origine un germene infinitezimal care, datorita carentelor energetice, gaseste mediul prielnic sa se instaleze, sa se dezvolte in timp si sa sfarseasca prin a afecta partial sau total organismul uman.

 

Acest germene poate fi consecinta unor deficiente exterioare, a unor deficiente de natura afectiva sau spirituala, ori a unor ganduri malefice. Chiar si cea mai insignifianta idee negativa se poate infiltra, influentand planul mental al individului, dupa care provoaca sentimente malefice, care, la randul lor, deregleaza armonia energetica si sfarsesc prin a afecta sanatatea corpului fizic. Daca fiinta umana ar fi suficient de constienta, ea ar corpului energetic sa se transforme in maladie fizica.

 

Este bine sa se retina faptul ca, indiferent daca o maladie are la origine o cauza spirituala, sufleteasca, mentala ori chiar fizica, inainte de a afecta sanatatea organismului uman, ea se manifesta si evolueaza in corpul energetic. De aceea, orice insanatosire reala a organismului uman trebuie inceputa, efectuata si finalizata in planul energetic.

 

Fiecare actiune umana, interioara sau exterioara, constienta sau inconstienta, necesita un consum oarecare de energie, consumuri care in totalitatea lor se pot incadra in rezervele si posibilitatile organismului de a le improspata sau reface.

 

Toate fiintele umane, ca, de altfel, toate sistemele vii, sunt dotate in mod natural cu capacitatea de a extrage din mediul inconjurator o anumita cantitate de energie, care e suficienta pentru satisfacerea unui trai normal. Cand omul este in armonie cu legile naturale, cu mediul in care traieste, cu el insusi, cu Dumnezeul lui si cu semenii sai, consumul energetic este minim si inferior cantitativ energiei asimilate. In acest caz, se creeaza si un surplus, ce poate constitui o rezerva pentru cazuri de criza, sau poate fi utilizat, in exterior, in mod voluntar sau involuntar.

 

Aceasta energie, de fapt bioenergie, este asimilata de organismul uman din mediul inconjurator, pe diferite cai:

-    prin plamani, din aerul respirat;
-    prin splina, din alimentele ingerate, inclusiv apa;
-    prin piele, de la soare, aer, apa, pamant;
-    intr-un mod subtil, prin biocampuri energetice ce inconjoara fiecare system viu si mai ales prin centrele energetice de forta ale acestuia (chakre).

 

Starea de boala se instaleaza numai in urma unor dereglari energetice care intervin in organismul uman, dereglari ce pot avea la origine mai multe cauze:

 

1.    Deficit energetic cantitativ. Apare atunci cand consumul bioenergetic creste, depasind capacitatea de asimilarea a organismului uman.

 

2.    Deficit energetic calitativ. Apare atunci cand, in cadrul celor trei activitati ale sale – fizica, rationala si sufleteasca – omul asimileaza energii de calitate inferioara sau nocive.

 

3.    Dezechilibru energetic cantitativ. Apare atunci cand, de-a lungul unor meridiane energetice (sau de acupunctura), intervin strangulari sau ingustari in circulatia normala a energiilor, si astfel unele parti ale organismului devin supraincarcate, iar altele sunt insuficient sau deloc alimentate energetic.

4.    Dezechilibru energetic calitativ. Este disporopartia intre cele doua aspecte contradictorii ale energiei: Yin (negativ, rece, inactivitate, lentoare) si Yanga (pozitiv, cald, supraactivitate, rapiditate).

 

Fiecare tip de deficienta energetica creeaza anomalii patogene specifice, care ulterior se vor manifesta ca maladii in planul fizic, adica in corpul uman. Deficitul energetic cantitativ si dominarea aspectului calitativ Yin dau nastere unor anomalii energetice si maladii de tip Yin, in vreme ce surplusul energetic cantitativ si dominarea aspectului calitativ Yang dau nastere unor anomalii energetice si maladii de tip Yang. In metodele de tratament bioenergetice trebuie sa se tina seama de aceste diferentieri tipice ale anomaliilor energetice patogene.

 


Adauga comentariu