Rata medie a vaccinării în decursul anului 2017, la nivelul județului Cluj, se situează în jurul cifrei de 85,6%, un total satisfăcător, deși sub ținta de 95%. Prin urmare, acoperirea vaccinală atât în mediul urban, cât și în mediul rural s-a situat sub ținta de 95%. În anul 2016, un total de 1.725 de copii din toată țara s-au îmbolnăvit de rujeolă. Rujeola este o boală din care se moare. Complicațiile datorate contractării virusului gripal, de asemenea, pot cauza decesul. În 2015, în Cluj nu au fost înregistrate cazuri de rujeolă, iar în 2016, numărul de îmbolnăviri crescuse la 90.
Medicii clujeni au ajuns la concluzia că duc o luptă cu informațiile contradictorii de pe internet. Scandalul mesajelor anti-vaccinare, prin amplasarea panourilor publicitare care discreditau administrarea vaccinurilor, a fost semnalat chiar și la începutul acestui an, în Cluj, Brașov și Iași. Sunt aceste campanii destinate ″informării″ sau ″dezinformării″?
Dr. Mihai Moisescu-Goia, directorul Direcției de Sănătate Publică a județului Cluj, consideră că cele mai alarmante date se referă la refuzul vaccinării prin neprezentare. Astfel, refuzul administrării vaccinului poate fi de două tipuri: refuzul semnat sau refuzul prin neprezentare repetată. Iar ponderea în cazul acestui de-al doilea refuz, crește odată cu creșterea vârstei copiilor.
Estimări ale Acoperirii Vaccinale pentru anul 2017:
la 12 luni – mediul urban – 85,71%, mediul rural – 76,47%
la 18 luni – urban – 72,58%, rural – 81,25%
la 24 de luni – urban – 81,30%, rural – 82,22%
Responsabilitatea în ceea ce privește creșterea numărului de cazuri de refuz sau de nevaccinare propiu-zisă, după cum afirmă Dr. Moisescu-Goia, este împărțită și implică mai mulți actori. Însă efectul cel mai nefast în acest sens este reprezentat de mediul informatic: practic, informarea este atât de variată, astfel încât sursele sunt multiple. În condițiile răspândirii fenomenului de fake news, aceste curente care denaturează realitatea privind vaccinarea sunt tot mai prezente.
Pentru aprobarea finală și utilizarea unui vaccin sunt parcurse 4 faze de studii. Bineînțeles, pot exista reacții adverse, iată de ce administrarea vaccinului este precedată de consultații medicale prealabile. În cazul reacțiilor adverse, acestea pot fi imediate sau tardive, pacientul fiind supravegheat în acest sens. Reacțiile adverse în cazul vaccinurilor există ca în cazul oricărui alt produs.
Unul dintre conflictele datorate campaniilor mediatice antivaccinare poate fi corelat cu faptul că, contrar tuturor evidențelor, adică a deceselor înregistrate ca urmare a nevaccinării, populația rămâne reticentă în privința beneficiilor și necesității acestui act medical care ține de sănătatea publică. Aproximativ 80% din rata deceselor a fost înregistrată în cazul persoanelor nevaccinate.
În SUA, spre exemplu, legea este foarte clară și drastică în privința vaccinării, iar cei care intră sub diverse motive în SUA sunt obligați să dețină și să prezinte antecedentele vaccinale.
Protecția populației și Legea vaccinării
Amânată de ani de zile, în 2017, legea vaccinării a prins contur şi a ajuns până pe masa deputaţilor, dar a fost contestată de părinţii care nu doresc să fie obligaţi să îşi imunizeze copiii. Anul trecut, în plină epidemie de rujeolă, în urma căreia s-au înregistrat 36 de decese şi peste 10.200 de cazuri de persoane bolnave, legea vaccinării era contestată de organizaţii şi părinţi ai căror copii au dezvoltat reacţii adverse la imunizare. Chiar dacă actuala formă a legii nu îi obligă pe părinţi să îşi vaccineze copiii, aceştia sunt nevoiţi, totuşi, să se prezinte la medicul de familie şi să se informeze. În caz contrar, riscă să fie audiaţi de comisia judeţeană de vaccinare şi pot primi o amendă de la 1.000 la 10.000 de lei, în funcţie de numărul abaterilor. Aceste sancţiuni ar putea fi aplicate atât autorităţilor, cât şi medicilor de familie. Bineînțeles, forma în care legea privind vaccinarea a fost prezentată spre adoptare, nu a fost lipsită de controverse.
După cum susține Moisescu-Goia, dreptul individual trebuie respectat atât timp cât nu pune în pericol dreptul comunitar, adică sănătatea publică.
Vaccinarea – reprezintă un program continuu și este un act medical ce cuprinde câteva componente: consultația medicală, analiza, administrarea vaccinului, supravegherea postvaccinare.
În cazul gripei, de exemplu, există anumite grupe de risc: copii cu boli cronice, persoanele în vârstă de peste 65 de ani, personalul medical, copiii instituționalizați, femeile însărcinate. Pandemia din anul 2009 a demonstrat riscul major al gripei în cazul gravidelor: situație în care se pierd două vieți simultan.
Răspunsul organismului după vaccinare nu este unul imediat: după 2-3 săptămâni organismul sintetizează anticorpii specifici și poate fi apărat în cazul virusului gripal. Chiar și dacă este contactată o formă de gripă, aceasta poate fi una ușoară.
Până la urmă, administrarea vaccinurilor reprezintă un act de sănătate publică, în acest act fiind antrenați medicii de familie (la nivelul județului Cluj fiind vorba de un număr de 387 de medici în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate), fiind dispuse un număr de 26.000 de doze de vaccin antigripal. Prin urmare, după cum apreciază dr. Moisescu-Goia, acestea sunt ″eforturi ale societății pentru binele ei″. De asemenea, acesta s-a arătat optimist în privința evoluției ulterioare a ratei de vaccinare, precum și a conștientizării aspectelor benefice pe care le implică administrarea vaccinului de către cetățeni.
sursa foto: ActiveNews.ro