Bugetul 2019, specific unui an electoral: Sănătatea și Educația primesc mai mulți bani, iar investițiile se reduc la jumătate

La ceas de seară, Ministerul Finanțelor Publice a făcut, în sfârșit, public Bugetul anului 2019. De bună seamă, un buget corelat cu necesitățile și așteptările unui an electoral. În vreme ce unii primari, precum Emil Boc, sunt îngrijorați că nu vor avea suficiente fonduri pentru pomeni electorale, Guvernul încearcă să impresioneze prin cifrele alocate unor ministere, precum cele ale Sănătății ori Educației Naționale. Cifrele noului buget reflectă perfect imaginea unui stat asistențial: cheltuielile pentru bugetari depășesc cu mult sumele alocate pentru investiții. 

O simplă trecere în revistă, arată următoarea situație: 

Patru ministere au parte de reduceri bugetare – Ministerul pentru Mediul de Afaceri pierde peste 265 de milioane de lei si are cu 28,9% mai putin fata de bugetul din 2018.

Ministerul Comunicatiilor cu 20,2%, Ministerul Energiei cu 13% mai putin iar Ministerul Finantelor Publice are bugetul taiat cu 1,3%, adica un minus de 356 de milioane de lei.

În plus, cheltuielile cu asistența socială trag cel mai mult în jos bugetul pe 2019, acestea fiind estimate la 109,8 miliarde lei, respectiv 10,7% din PIB.

Cele mai mari cresteri in suma absoluta fata de 2018 sunt la Ministerul Educatiei – cu 9,8 miliarde mai mult (crestere de 46,7%) alocate, in mare parte, pentru acoperirea cresterilor salariale si pentru investitii.

Urmeaza Ministerul Transporturilor cu 4,1 miliarde de lei mai mult fata de anul trecut (crestere de 54,9%), Sanatatea – cu 3,7 miliarde de lei (64,6%), Ministerul de Interne – cu 3,26 miliarde de lei in plus (crestere cu 21,5%) si Agricultura – cu 2,96 miliarde de lei mai mult (crestere cu 15%). Bugetul Ministerului Sanatatii include si cheltuieli pentru programele de sanătate si investitii (1,79 miliarde de lei), care in anii anteriori se finantau din “taxa pe viciu”.

Ce situație reflectă, de fapt, aceste cifre?

Pentru început, Ministerul Finanțelor a impresionat prin ”șocul” cifrelor, iar bugetul nu a fost nici dezbătut, nici aprobat. Cifre înainte de toate. Cu o majoritate parlamentară solidă, coaliția PSD-ALDE va adopta bugetul publicat deja, fără mari eforturi. Și fără o dezbatere publică prealabilă. 

”Doar într-un singur an, am reușit ceea ce alte guverne nu au atins într-un mandat întreg”, anunța recent Viorica Dăncilă. 

Chiar dacă cifrele sunt bombastice și reflectă majorări considerabile pentru unele ministere, specialiștii din domeniu trag un semnal de alarmă în privința unor cifre măsluite ce ar duce economia României pe buza prăpastiei. 

De altfel, calculele Guvernului privind deficitul bugetar pe anul 2018 nu coincid cu cele ale Comisiei Europene: în mod real, deficitul bugetar a sărit de 3% în 2018 și riscă să ajungă la 4,7% în 2020.

În plus, din cauza așa-numitei ”taxe pe lăcomie”, conform îngrijorărilor susținute de mediul de afaceri, investițiile vor bate pasul pe loc în plin an electoral.

Chiar așa, Ministerul pentru Mediul de Afaceri pierde peste 265 de milioane de lei si are cu 28,9% mai putin fata de bugetul din 2018.

Conform specialiștilor din domeniul economic, cele mai mari probleme cu care se confruntă Guvernul se referă la colectarea taxelor și impozitelor. Aceasta pare a fi, cu adevărat, gaura neagră din bugetul României.

Că veni vorba de taxe.

Impozitele pot fi și împovărătoare, blocând astfel dezvoltarea și investițiile în anumite sectoare:

Spre exemplu, companiilor din domeniul energiei li se cere sa plateasca anual statului o taxa in cuantum de 2% din cifra de afaceri. Si bancile vor fi grav afectate de taxele nou introduse, urmand sa achite trimestrial o taxa pe active, calculata in functie de nivelul ROBOR.

Ca o reacție la aceste măsuri, marile banci au anuntat ca nu vor mai putea incuraja creditarea. Iar asta inseamna ca, avand acces limitat la imprumuturi, multe societati isi vor incetini sau opri dezvoltarea.

În fond, statul are nevoie de bani pe care nu reuseste sa ii obtina din taxele si impozitele existente.
Mai mult, în loc sa investeasca in eficientizarea colectarii de la rau-platinici, statul cauta sa-si asigure fonduri, impovarandu-i cu noi taxe chiar pe cei care isi achita la timp darile.

Criză financiar-bugetară?

Conform fostului șef ANAF, Gelu Diaconu, economia prezintă semne clare ale unei crize, adâncite de administrarea haotică și lipsită de profesionalism a finanțelor publice.

Cele 10 semne ale crizei, surpinse de fostul șef ANAF:

1. recurgerea la rezerva de lichiditate din trezorerie (buffer) pentru asigurarea cheltuielilor curente (pensii, salarii, etc.)

2. scaderea galopanta a ponderii veniturilor fiscale în totalul veniturilor bugetare

3. atentat, deocamdata mediatic, la independenta BNR cu scopul cheltuirii rezervei valutare pentru a asigura "linistea" pe piata valutara în acest an electoral

4. cresterea nesustenabila a salariilor personalului bugetar

5. cresterea dobanzilor - ca efect imediat al OUG 11 - la împrumuturile pentru finantarea deficitului public si a economiei în general

6. starea companiilor sistemului energetic national stoarse de lichiditati si cu investitii blocate

7. deteriorarea celor patru criterii de convergenta pentru aderarea la zona euro (deficit, inflație, curs de schimb, rata dobanzii)

8. reacția contrara unanima a mediului de afaceri fata de politica guvernamentala cu efect devastator asupra climatului investitional

9. deteriorarea rating-lui principalelor banci comerciale precum si evolutia negativa a pietei de capital

10. nivelul dezastruos al managementului administratiei de stat intesat cu slugi de-ale lui Dragnea & Valcov de o incompetenta crasa”, notează acesta pe pagina sa de socializare.

Bugetele ministerelor şi instituţiilor statului pot fi consultate și aici

 

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curete de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naşională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, cretere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

 

 

sursa foto: stiridiaspora.ro

Adauga comentariu