Bugetare participativă 2019: să întunecăm noaptea minții cu 50 000 de euro!

La Cluj-Napoca, nu doar Primăria are idei năstrușnice de risipire a banului public, precum locuri de joacă lângă calea ferată sau în pantă, ci și unii clujeni care propun, an de an, în cadrul programului de bugetare participativă, pe zeci de mii de euro, zeci de proiecte bizare.

Bugetarea participativă este un program început în 2017, care a avut și o ediție pilot în anul 2016. Cum se desfășoară acest program? Cetățenii vin cu idei pentru „îmbunătățirea stării orașului”, acestea sunt votate timp de o lună, iar la final sunt alese 15 proiecte finaliste, care, teoretic, primesc finanțare de la bugetul local pe parcursul mai multor ani.

30 de proiecte au fost declarate câștigătoare în cadrul programului de bugetare participativă, în ultimii doi ani. Trei proiecte declarate eligibile în 2017 au fost finalizat până acum – realizarea de unități inteligente de colectare a gunoiului, microbuze pentru elevi și artă în curtea școlii. Celelalte sunt fie la etapa de proiectare, fie la etapa de execuție. Niciun proiect declarat câștigător în anul 2018 nu a fost finalizat până în prezent. Majoritatea propunerilor au ajuns abia la etapa de proiectare.

Clujenii au propus, și în 2019, proiecte năstrușnice. Să vedem, cu titlu de exemplu, unul dintre acestea:

Să întunecăm noaptea minții cu 50 000 de euro!

Vlad Cărbune ne propune, nici mai mult, nici mai puțin, decât „să ne recuperăm cerul nopții”. Pe bani publici, bineînțeles. Buget estimat: 50 000 euro.

Să citim modul în care inițiatorul explică proiectul. Orice comentariu este de prisos:

„Poluarea luminoasă inutilă pe timpul nopții este o amenințare subestimată la adresa mediului, dar pe de altă parte una cu soluții facile și ieftine, odată ce conștientizăm importanța ei!

Sănătatea noastră fizică și mentală este influențată major de poluarea luminoasă pe timpul nopții:

- fizic, ea afectează producerea melatoninei (hormonul care controlează somnul și implicit refacerea organismului), ceea ce duce la disfuncții ale bioritmului, ale somnului și apoi la diverse boli;
- psihic, faptul că nu putem vedea cerul noaptea produce o înstrăinare față de natură, tindem să ne simțim mai agitați și mai izolați, datorită lipsei de repere și ignorării unor conexiuni înscrise adânc în ADN-ul nostru;
- afectează comportamentele de migrație și reproducere ale multor specii de animale.

PROIECTUL pe care îl propun este inspirat din proiectele IDA (International Dark-Sky Association) și de rezultatele admirabile obținute în orașe ca Tucson și Flagstaff care au reușit prin soluții tehnice extrem de simple să reducă acest tip de poluare încă din anii '80, îmbunătățind major calitatea vieții cetățenilor lor.

Cele mai simple măsuri ce pot fi luate și pe care le vizează acest PROIECT (ca prim pas într-o viziune mai largă) sunt următoarele:

1. Implementarea de „zone de iluminare” - care să aibă niveluri diferite de iluminare pentru zone, să zicem, „mai rurale” sau „mai urbane” din oraș.
2. Interzicerea reclamelor luminoase ce presupun fascicule de lumină îndreptate în sus.
3. Limitarea cantității de lumină pe care proprietățile non-rezidențiale o pot folosi (emite).
4. Crearea de „scuturi” în cadrul iluminatului public astfel încât fasciculele de lumină să fie îndreptate înspre jos și nu înspre cer.

PROIECTUL NU afectează în niciun fel siguranța cetățenilor orașului. Cantitatea de lumină necesară pentru o bună vizibilitate la nivelul solului și implicit pentru protecția și siguranța oamenilor și bunurilor rămâne în aceiași parametri.

PROIECTUL are în vedere exclusiv lumina care se îndreaptă - inutil și nociv - spre cer....!”

Primăria sprijină o mai bună noapte a minții

Reprezentanții municipalității au considerat eligibil acest proiect prin care ni se propune să nu mai luminăm cerul și să ruralizăm luminos anumite zone din oraș. Pe bani publici, bineînțeles:

„Nota Comisiei tehnice de analiză a propunerilor de proiecte:

ELIGIBILSub forma organizării unor studii, dezbateri și ateliere de lucru împreună cu specialiști în domeniu pentru analizarea situației existente și stabilirea unui plan de acțiune care să se finalizeze într-un regulament/ghid de specialitate.”

Pe site-ul oficial creat de Primărie pentru proiectul de bugetare participativă regăsim și următoarele explicații, „de ce ar trebui sprijinit/implementat proiectul”:

„Implementarea PROIECTULUI ar duce rapid și pe termen lung la:

1. Îmbunătățirea calității somnului cetățenilor orașului și implicit la o mai bună sănătate publică.
2. Reconectarea noastră, a tuturor celor care locuim/muncim/trăim în Cluj, la cerul nopții, ca reper ancenstral, înscris în ADN-ul nostru uman de zeci de mii de ani, cu impact psihologic pozitiv major asupra vieții noastre.
3. Protejarea animalelor prin redarea condițiilor naturale în care acestea migrează ori se reproduc.
4. Creșterea eficienței energetice și economii pe termen lung la bugetul alocat iluminatului public.

PROIECTUL vizează toate zonele în care există iluminat public și se referă exclusiv la aceste surse de lumină.”

Să dormim bine atunci!

Se pare că, la Cluj-Napoca, nu doar reprezentanții municipalității au idei trăznite, ci și unii clujeni, atunci când ar avea posibilitatea să propună proiecte cu adevărat utile societății. Somnul (rațiunii) pare a fi însă o preocupare constantă la nivel de inițiative cetățenești, susținute de o Primărie mult prea generoasă cu toate aberațiile.

După ce a sprijinit din bani publici un festival al nesomnului, Untold, festival care, nopți la rând, nu i-a lăsat să doarmă pe locuitorii din mai multe cartiere, în 2016 a venit rândul în Cluj la un festival al somnului, sforăit, din mărinimia Primăriei Cluj-Napoca, tot din bani publici. 

Concursul de dormit (numit „Și clujenii dorm câteodată”), în viziunea somnelierilor din Primăria Cluj-Napoca, avea „legătură cu obiectivul municipiului de a dobândi titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021”, însă, cum somnul rațiunii naște doar monștri, acest obiectiv a fost ratat. 

Clujenii au ales prin vot să doarmă pe banii municipalității, însă a fost vina Primăriei că a permis ca acest proiect să intre în concursul de proiecte Comʼon Cluj 2016, pentru că, conform regulamentului, toate proiectele înscrise în concurs au trebuit să treacă printr-o verificare tehnică în cadrul căreia s-au analizat proiectele prin prisma fezabilității (trebuiau să fie realizabile în termeni practici) și a respectării criteriilor de eligibilitate care presupuneau, printre altele, și ca proiectul să respecte „principiile și valorile COM’ON Cluj-Napoca și ale conceptului candidaturii municipiului Cluj-Napoca pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.”

Citiți mai multe detalii aici: Să dormim pe banul public! Primăria sprijină din bugetul local un concurs de dormit în Parcul Central. Criteriile de jurizare vor fi durata și calitatea somnului

Somnul lovește din nou la Cluj, în anul 2019, și nu este de mirare! Într-un oraș adormit la nivel de conștiință publică, e normal să existe preocupări constante și investiții în dormitul mai bine (prin întunecarea nopții minții, cu 50 000 de euro de la bugetul local). Dormi liniștit, Primăria lucrează pentru tine!

Foto: bugetareparticipativa.ro

Adauga comentariu