Bucuriile si supararile vietii

Emotiile si sentimentele sunt necesare omului: ele constituie factorul mobilizator al actiunilor sale. Intelepciunea poporului a intuit corect valoarea emotiilor si a exprimat-o in formulari ca: “o explozie de bucurie”, “beat de fericire”, “mort de frica” etc. Emotiile, prin actiunea pe care o exercita asupra proceselor biologice, influenteaza starea de sanatate.



Bucuriile


Unele dintre emotiile pozitive ni le cream noi insine, prin satisfactia datoriei implinite, prin ceea ce realizam, prin micile sau marile reusite in viata. Bunele relatii cu oamenii, cu colegii, vecinii, prietenii, rudele, cunoscutii, cu toti cei ce ne sunt mereu sau timp scurt aproape, genereaza un sentiment de multumire.


Pentru ca aceste relatii sa ramana armonioase, cuvantul trebuie manuit cu grija si delicatete, stiut fiind ca “un cuvant poate omori un om, dupa cum il poate readuce la viata.” Mai ales in situatii incordate, cand ascutisul rautatilor si grosolania injuriilor stau gata sa izbucneasca, cuvintele trebuie sa netezeasca asperitatile si sa readuca zambetul si calmul; dar cine nu stie ca “Vorba dulce mult aduce!”Cinstea, simtul dreptatii, sinceritatii, tolerantei, atasamentului la comunitate, politetea sunt trasaturi de caracter ce se cer cultivate, intrucat ele contribuie la instaurarea unei atmosfere placute de viata si munca.



Emotii pozitive intense ne pot procura o carte interesanta, o picture, muzica buna, un peisaj. Sa iesim in intampinarea lor! Sa le cautam sis a le lasam san e desfete ochiul, urechea, sufletul. Sa ne largim preocuparile estetice, contempland frumosul, daca nu creandu-l. Frumosul si placutul ar trebui sa faca parte din atmosfera, din aspectul cotidian al casei noastre, al locului nostrum de munca, al strazilor, parcului, orasului si satelor noastre. Frumosul nu va ramane o notiune abstracta, daca vom sti sa-l cautam, sa-l recunoastem sis a ni-l apropiem. Orice bucurie estetica este un tonic pentru psihicul nostru.


Marele poet si filozof german Goethe, sesizand valoarea emotionala a culorilor, si-a zugravit fiecare perete al casei altfel. El si-a propus sa experimenteze in acest fel, pe propriile-i simturi, daca o anumita culoare poate declansa o anumita stare sufleteasca. Cercetarile incepute de el si continuate mai tarziu, au dovedit ca numai tonul culorii ci si gradul de saturatie si intensitatea ei au valori emotionale deosebite.



In vartejul vietii contemporane, traita la “tensiuni inalte”, ar trebui sa ne insusim arta de a gasi acele situatii care ne pot oferi stari emotionale placute, pozitive, precum si indemanarea de a le prelungi. Bucuria, emotia pozitiva, tonifica organismul, invioreaza circulatia sangvina, face ca respiratia sa fie mai adanca, imbunatateste functia tuturor organelor si tesuturilor. De aceea sa pasim in intampinarea emotiilor pozitive, a bucuriilor vietii, sa invatam sa ni le procuram, pentru ca sanatatea noastra sa prospere.



Certurile si supararile



Emotiile negative produc efecte nefavorabile sistemului nervos si proceselor fiziologice din organism. Un zgomot strident, scrasnetul brusc al unei frane de automobil, o cearta, o enervare banala, frica, spaima ne fac “pielea de gaina” sau  “parul maciuca”, punandu-ne sistemul nervos si endocrin in stare de alarma. Intre ritmul proceselor care au loc in diferite organe interne si ritmul fiziologic al celulelor nervoase si glandelor endocrine exista o legatura directa influentata de emotiile si suprasolicitarile psihice.



Ca urmare, ar fi ideal ca traumatismele psihice de orice natura sa poata fi evitate, inlaturate. Aceasta nu inseamna o invitatie la simplificarea emotionala si spirituala. Dimpotriva! Saracia spirituala, monotonia distractiilor facile genereaza plictiseala si oboseala.


Varietatea situatiilor conflictuale care pot provoca emotii negative in stare sa ne traumatizeze psihic descurajaza orice incercare de a le clasifica. Nu se pot da nici retete de a le evita sau inlatura, deoarece incidenta emotiilor depinde de temperamentul fiecaruia, de caracterul omului, de educatia si profilul sau moral. Indiferenta, apatia, izolarea sau blazarea ne impiedica sa ducem o viata demna, activa, utila; pentru aceasta, dimpotriva, trebuie sa fim pasionati, principiali, intransigenti, combativi fata de nedreptate, pastrandu-ne insa calmul, stapanirea de sine si, de ce nu?, umorul.


A-ti recunoaste obiectiv laturile pozitive si negative ale temperamentului, a-ti insusi priceperea de a te stapani si controla reprezinta calea sigura pentru realizarea echilibrului nervos si calmului necesar pentru a iesi din situatiile conflictuale. Stapanirea temeinica a meseriei pe care o practicam, orizontul cultural larg, cunoasterea oamenilor si a sinelui, corecta apreciere a variatelor manifestari temperamentale ale celor din jurul nostru, echilibrul stabil si intelepciunea generatoare de siguranta si calm, sunt o garantie ca vom reusi sa depasim starile tensionale, deci sa prevenim incordarea nervoasa.


Sa invatam sa ne dominam viata afectiva, sa nu ne lasam coplesiti de emotii, ci sa le stapanim, pentru a nu capitula in fata primului impas, cauzat de cine stie ce piedici neinsemnate scoase in cale de viata. Daca totusi solicitarea intelectuala si psihica intensa, la care suntem uneori supusi, sfarseste prin a ne provoca o stare de oboseala cronica, ce depaseste capacitatea de aparare a organismului, recomandam cu caldura mijloacele clasice de relaxare si nu medicamentele tranchilizante sau energizante. 


.ro






Adauga comentariu