Bucatariile regionale ale Romaniei

Preferintele oamenilor pentru diferite preparate culinare sunt extrem de variate si caracterizeaza uneori grupuri relativ mici de indivizi sau zone geigrafice restranse. In tara noastra, cat este ea de mica, diverse regiuni au specificul lor. Bucataria dobrogeana sau cea din Delta, in care ponderea mare o au pestii, difera sensibil de cea ardeleana, in care predomina untura de porc si mancarurile cu rantas, sau cea din tinuturile sudice, bazata pe untdelemmn si ciorbe, borsuri. Moldovenii au si ei specialitatile lor, cum ar fi tochitura, poale-n brau sau parjoalele.

 

 

Totusi, se poate spune ca unele mancaruri sunt la fel de populare in toate regiunile, cum ar fi mamaliga, gratarele, mititeii, piftiile de porc, sarmalele, iar printre acrituri, castravetii murati si varza murata, fara a mai vorbi despre faptul ca baza alimentatiei o constituie la ora aceasta painea in toate regiunile. Pe masura ce se intensifica legatura dintre diferite regiuni ale tarii, se regasesc numeroase preparate care inainte erau specifice unei anumite zone, pe tot teritoriul Romaniei. Mai mult decat atat, globalizarea se simte si in gastronomie, schimbul de retete si obiceiuri culinare intre diferitele zone ale lumii fiind tot mai intens.

 

 

Bucataria moldoveneasca

Este considerate de unii cea mai “lucrata” bucatarie din tara. Ea se caracterizeaza prin sosurile cu smantana sau sosurile lejere, fara sau cu putina faina. Se prefera carnea de masare in componenta preparatelor, iar untura este folosita la mai multe preparate. Sunt renumite placintelele cu carne, cu ciuperci, cu varza (varzarile, borsurile cu legume, bostanei, fasole, togmageii (taietei de casa) si carne de gaina sau carne de vaca, ciorba de potroace (pipote, ficatei, aripi, capete, picioare), etc.

 

 

Alte specialitati moldovenesti sunt alivencile (un preparat din branza de vaca gatit la cuptor), tochitura (din carne de porc si organe prajite in untura), parjoalelel moldovenesti. Dintre deserturi trebuie amintita invartita (foi de aluat subtiri ca foita de tigara, presarate cu nuci si rulate, gatite la cuptor si insiropate, mucenicii moldovenesti (din aluat de cozonac, copti la cuptor, unsi cu miere si presarati cu nuca), poale-n brau (tot un aluat de cozonac, intins si taiat in patrate, cu umplutura de branza de vaci, coapte la cuptor), tocmagei cu nuci.

 

 

Bucataria ardeleneasca

Se caracterizeaza prin sosuri si garnituri dulci de fructe, sosuri groase legate cu faina multa si supe cu rantas. Se utilizeaza mai mult decat in alte parti boiaua de ardei dulce.

 

 

In preparate predomina carnea de porc si se gateste mai mult cu untura. Borsurile si ciorbele se intalnesc mai rar, fiind inlocuite cu supe (zeama), iar acrirea se face adesea cu lapte acru (iaurt). Dintre supe se pot numi cele de chimin, de macris, de salata, de fasole boabe sau pastai, cu costita afumata, de vaca cu taietei (laste), cea cu carnat; dintre ciorbe, renumite sunt cele de porc cu tarhon si de cartofi.

 

 

La mare cinste se afla mamaliga cu branza (cu untura), gatita la cuptor si balmosul (malai fiert cu jintuiala – zerul gras de la prepararea casului dulce). Alte preparate specifice sunt antricotul de vaca ca la Cluj, cotletul de porc ca in Banat, varza a la Cluj, friptura pe porc la tava cu sos de fructe (mai ales visine, pentru gustul acrisor), sarmale ardelenesti (cu dimensiuni mai mari). Printre deserturi se numara clatitele cu dulceturi sau gemuri, ia in mediul urban, cremesul si torturile.

 

 

Bucataria din Muntenia si Oltenia

Bucataria munteneasca este marcata de influenta bucatariei frantuzesti dar si de cea a celei turcesti. In general este rafinata si subtila, simtindu-se amprenta capitalei. Bucataria olteneasca se caracterizeaza prin condimentarea puternica a preparatelor – dominand ardeiul iute – si prin simplitatea operatiilor culinare. Cel mai des utilizat tratament termic este fierberea.

 

 

In ambele regiuni se regasesc insa numeroase preparate asemanatoare sau identite, cum ar fi ciorbele, borsurile, fripturile la gratar sau mititeii.

 

 

Dintre borsuri se pot aminti cel de loboda, de stevie, de urzici, de manatarci cu fasole, si clasicul bors de perisoare, iar dintre ciorbe, cea de cartofi ca la Campulung, cea de bob, cea de oase de porc, ciorba de dovlecei umpluti cu carne si ciorba taraneasca de pasare. Se prepara si supe, cum ar fi supa de rosii si cea de linte. Printre salate se pot enumera in primul rand salata de vinete, apoi salata de fasole verde cu usturoi, cea de castraveti, de bureti.

 

 

Se gatesc diverse mancaruri: pilafuri, musicale, ciulamale, cu diferite legume sau cu ciuperci, sarmalute, de asemenea o gama larga de preparate de peste (scrumbie de Dunare, crap), de pui (cu diferite legume), mancaruri de carne de vita si carne de porc, printre care diverse legume umplute cu carne (dovleci, vinete, cartofi). Ghiveciul national este tot o specialitate din partea de sud a tarii. Mai ales in Oltenia este la loc de cinste prazul, care se pregateste sub cele mai diverse forme. De asemenea, intalnim maslinele in numeroase preparate. Printre deserturi se numara gogosile, budincile, clatitele.

 

 

Bucataria dobrogeana

Se bazeaza pe resursele naturale ale zonei: pesti de apa dulce si marini, carne de oaie (deosebit de gustoasa), dar se simte puternic si influenta orientala printr-o serie de preparate specifice, caracterizate prin prezenta stafidelor, a nucilor si a siropurilor concentrate. Un procedeu culinar specific este frigerea la protap.

 

 

Printre ciorbe se pot aminti ciorba de burta, ciorba pescareasca (de concentratie cremoasa, preparata din mai multe specii de peste marunt si mare, acesta din urma diind servit separat cu mujdei de usturoi), ciorba de cap de crap. Lipovenii, originari din Rusia, gatesc ciorba pescarilor, numita “uha”, dupa vechi retete rusesti din secolul XVIII. O specialitate renumita este placinta dobrogeana (cu telemea de ori rasa, impachetata in foetaj) servita cu iaurt. Asemanatoare sunt si merdenele preparate tot cu telemea de oaie.

 

 

Neintalnite in alte zone sunt si sarmalele cu orez si stafide. Preparatele din peste sunt numeroase: crap la cuptor, crap umplut cu nuci si stafide, crap cu orez, dar mai ales crapul la protap, pentru a enumera numai unele dintre ele. Carnea de miel si de berbec se prepara intr-o varietate de moduri dintre care se pot aminti mielul sub forma de drob, ostropel, ghiveci, saslac (preparat la frigaruie) iar berbecul preparat la cuptor cu garnitura de orez.

 

 

Cele mai renumite preparate dulci sunt baclavaua (doua straturi de nuci intercalate intre trei straturi de placinta, date cu unt si coapte la cuptor, insiropate la urma cu un sirop aromat), sarailiile (asemanatoare cu baclavaua), halvaua de casa si turta dulce.

 

 


Adauga comentariu