Focus

BOR nu recunoaște, deocamdată, independența Bisericii din Ucraina. Patriarhia mai trage de timp

În contextul disensiunilor dintre Biserica Rusă și Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, care au culminat prin ruperea legăturilor dintre cele două patriarhii, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a ales să adreseze un apel la unitate și cooperare. Această reacție echivalează cu nerecunoașterea independenței Bisericii Ucrainene. Astfel, Patriarhia Română susține, chiar dacă tacit, cauza Moscovei. Între timp, Patriarhul Kiril al Rusiei și-a anulat vizita programată în 27 octombrie la Chișinău. Cum poate fi explicată această decizie?

Încă de la mijlocul lunii octombrie, Biserica Rusă anunțase ”încetarea definitivă a comuniunii euharistice” cu Patriarhia din Constantinopol. Motivul era reprezentat de recunoașterea autocefaliei, adică a independenței, Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a publicat joi, pe pagina oficială a instituției, un îndemn la unitate, apel adresat celor două patriarhii aflate în conflict:

”Avându-se în vedere evoluțiile recente ale situației bisericești din Ucraina, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluție, păstrându-se unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei.

Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, se precizează în sursa citată. 

O asemenea poziție a părții române era de așteptat, în contextul în care Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, declara pentru Ziar de Cluj că ”orice decizie care privește hotărârea unor lucruri delicate în ortodoxie trebuie să fie în duhul păcii și al unității de credință”, afirma recent Ivanov. 

CITEȘTE ȘI: Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului și Patriarhia Moscovei, la cuțite. Ce înseamnă independența Bisericii Ortodoxe Ucrainene pentru BOR? 

În același duh al ”unității de credință” s-a pronunțat astăzi și Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR:

”Patriarhia Română, ca și alte Patriarhii, pledează încă pentru vindecarea conflictului prin găsirea unei soluții autentice în problema ucraineană. Unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală nu trebuie separate sau abandonate niciodată”, a afirmat Bănescu.

Doar că ruptura dintre Patriarhia Rusă și Patriarhia din Constantinopol s-a produs deja.

Va reuși Biserica Ortodoxă Română să panseze rana care sângerează? Puțin probabil.

Iar victimele acestui joc cu substrat politic sunt credincioșii români, atât cei din Ucraina, cât și cei din Republica Moldova. Iar aceasta pentru că în funcție de hotărârea BOR, poate fi afectat modul în care sunt ținute slujbele în bisericile românilor din Ucraina, precum și crearea unui precedent în Republica Moldova. 

Între timp, vizita Patriarhului Moscovei de la Chișinău, care ar fi trebuit să aibă loc în data de 27 octombrie, a fost anulată. 

Motivul acestei contramandări este unul simplu: întrucât jocul politic dintre biserici este încă în desfășurare, iar pe teritoriul Moldovei funcționează și Mitropolia Basarabiei, și Mitropolia ”întregii Moldove” (aflate sub patronaj rusesc), vizita înaltului prelat rus ar fi pus, la propriu, paie pe foc.

Iar deoarece taberele din interiorul bisericilor ortodoxe abia își exprimă poziția în contextul diferendului ucrainean, încă se coalizează, o eventuală deplasare la Chișinău ar fi reprezentat un gest tendențios. 

Conflictul religios dintre Moscova și Constantinopol încă se joacă. Ucraina a fost, practic, pierdută.

Rădăcinile kievene ale bisericii ruse au fost tăiate.

Dar în continuare, pentru a evita alte posibile conflicte din zone prea puțin așezate, precum este cea dintre Nistru și Prut, Kiril al Moscovei și-a anulat vizita de la Chișinău.

În pură tradiție românească, o tradiție a medierii și neimplicării directe în conflicte aprinse, Biserica Ortodoxă Română a hotărât să ia partea Rusiei, desigur, într-un mod neutru, printr-un apel la unitate.

CITEȘTE ȘIRuptură între Biserica Rusă și Patriarhia de la Constantinopole. Mărul discordiei: independența Bisericii Ortodoxe din Ucraina

De altfel, o poziție neutră poate fi interpretată și ca o tragere de timp:

Luna viitoare, la București urmează să fie prezent și Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu care se va întâlni cu Patriarhul României Daniel, pentru sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului.

”Observatorii internaționali consideră că cei doi prelați vor aborda și chestiunea teritoriului canonic de la est de Prut. Sunt așteptări ca Patriarhul Ecumenic să puncteze fără echivoc la București că Mitropolia Basarabiei reprezintă singura Biserică Ortodoxă legală în Republica Moldova. Acest fapt ar putea conduce, în opinia unora, la o explozie religioasă și politică la Chișinău.

Indiferent însă ce va spune Bartolomeu la București, revirimentul religios românesc în Basarabia, după ani de opresiune și marginalizare, este iminent.

Demarând procesul de acordare a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Patriarhia Constantinopolului a spart gheața, creând un precedent valabil și pentru Republica Moldova”, consideră analistul politic Petru Bogatu.

 

 

 

sursa foto: basilica.ro

  

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *