BOR multicolor. Biserica noastra a avut aspiratii rosii. Astazi, prefera albastrul

In autobuzul 21, pe drumul lung dintre Calea Turzii si Piata Mihai Viteazul, un clujean necajit si-a varsat ieri naduful in auzul tuturor. Ca popa a vorbit la biserica despre cum sa voteze oamenii, ca nu-i bine sa aleaga un strain. Ca in loc sa vorbeasca despre Hristos, el a vorbit de Ponta. Cum sa mai mearga el la biserica? Dupa vreo 24 de ore, astazi, iata ca popa zice ca e bine si cu strain, ca-n Biblie, in pilda cu aproapele.

Circulara prin care preotii erau indemnati sa-i sfatuiasca pe enoriasi cum sa voteze in cele doua tururi de scrutin parea o legenda urbana. Existenta ei a fost infirmata cu morga de inaltele fete bisericesti, pana cand reporterul TVR Cluj i-a prins cu mata-n sac, inregistrand cativa preoti care admiteau cu vocea lor mieroasa ca propovaduiesc alegerea unui presedinte “crestin ortodox, roman”. Asta e varianta pentru mediul urban. La tara, poate si la oras, oamenii au avut de buna seama ocazia sa vada cu ochii lor preschimbarea preotului din omul lui Dumnezeu in agent electoral. Poate unii s-au incrancenat si s-au necajit ca omul din din autobuz. Altii, in schimb, s-au temut si s-au supus. Ce sa mai creada acum, si unii, si altii, cand vad ca, de pe o zi pe alta, preafericitul are o alta invatatura. Acum e taman pe dos:

“Aproapele este omul prin care Dumnezeu ne ajuta cu harul Sau, adesea intr-un mod neasteptat. De multe ori ne vine in ajutor un strain pe care nu l-am vazut vreodata sau de la care niciodata nu am asteptat un ajutor. Prin aceasta, Evanghelia de astazi ne arata, asadar, ca fiecare om din lumea aceasta, indiferent de etnie, stare sociala sau varsta, are o valoare eterna si unica", a spus PF Daniel, citat de digi24.ro.

Ca si cum nu ar fi destul ca a intors din condei invataturile biblice ca sa isi justifice schimbarea brusca de atitudine in favoarea noii puteri, PF Daniel s-a mai folosit si de numele regelui Ferdinand si a reginei Maria “care nu aveau deloc sange romanesc in venele lor”, adaugand ca atunci “cand Dumnezeu voieste ca sa se ridice si sa ajute un popor, lucreaza prin cine voieste El, cand voieste si cum voieste, ca noi sa invatam ca nu numai cei de un neam cu noi sau rude apropiate pot sa ne ajute, ci, adesea, chiar si oameni straini de neamul nostru, dar care il iubesc si vor sa il ajute”.

Ce ar spune oare regretatul Mitropolit Bartolomeu de toate aceste lucruri care se petrec acum chiar in zona pe care a pastorit-o cu mana de fier atatia ani?

“Reamintim obligatia morala si legala de a nu fi folosite prezentele, insemnele si simbolurile religioase in scopuri politice si de a nu invoca numele lui Dumnezeu sau al Bisericii cu usurinta si iresponsabilitate. Experienta din ultimii 17 ani a dovedit ca asemenea abuzuri se intorc impotriva autorilor lor si ca electoratul stie sa sanctioneze derapajele de la morala crestina si principiile democratice”, arata acesta in 2007 intr-un apel care se incheia cu speranta ca “poporul roman nu va fi umilit in asteptarile lui”.

Vorbele sale sunt parca mai adevarate si mai dureroase acum, dupa 7 ani, cand biserica s-a lepadat de bunavoie de credibilitatea si demnitatea sa.

Cine o sa ii mai creada de acum, cand credinta a devenit subiect de glumite pentru presedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, care a gasit de cuviinta sa explice rasturnarea de situatie de la urne cu un zeflemitor “nu stiu a cui e vina, e vina lui Dumnezeu".

Adauga comentariu