Bolnavii de SIDA și de DIABET, cei mai afectați de pandemia de COVID-19

Impactul pandemiei asupra unui set de patologii relevante pentru România este evident. Cel mai important impact negativ se înregistrează pentru spitalizările bolnavilor HIV/SIDA și pentru spitalizările bolnavilor de diabet. Cel mai redus impact negativ se înregistrează pentru spitalizările din aria oncologiei, dar trebuie subliniat că în acest caz, dat fiind riscul vital major al acestei categorii de boli, scăderile înregistrate (între -35% în iulie și -61% în aprilie) sunt foarte îngrijorătoare. O reducere mai moderată a spitalizărilor s-a înregistrat și pentru tuberculoză, dar din nou trebuie subliniată importanța administrării regulate a tratamentului în această patologie astfel că scăderile înregistrate (între -34% în iulie și -61% în mai) sunt de natură să trezească îngrijorări.

Scăderea cu 80% a numărului de internări pentru bolnavii HIV/SIDA. O treime din bolnavii HIV chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale primite.

Serviciile medicale specifice infecției HIV au înregistrat cea mai mare scădere dintre toate patologiile incluse în analiză (Figura 15). Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât fiecare caz de infecție HIV netratat corespunzător poate genera atât forme rezistente la tratament, cât și cazuri noi de infecție. Acest lucru este valabil în special pentru anumite categorii de persoane aflate la risc, care necesită susținere medico-socială intensă pentru a-și menține aderența la tratament. În cazul centrelor care furnizează tratament se substituție(OST) pentru persoanele care își injectează droguri, în perioada stării de urgență (16 martie - 14 mai 2020) nu au mai fost acceptate admiteri de noi pacienți în centrele OST existente, ceea ce a agravat o situație deja foarte dificilă în privința accesului la tratament de substituție în România5 . Pentru a se adapta la contextul pandemic, majoritatea centrelor OST consultate au redus frecvența prezentărilor zilnice a beneficiarilor pentru a-și ridica tratamentul. Pe de altă parte, pentru beneficiarii deja înscriși în programe nu au fost înregistrate dificultăți de accesare a tratamentului. Au fost însă semnalate fluctuații ale solicitărilor cauzate de contextul general de anxietate cauzat de amenințarea COVID-19

Scăderea cu 67% a numărului de internări pentru bolnavii de diabet. O treime din bolnavii cu diabet chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ calitatea serviciilor medicale.

Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai răspândite boli cronice noncomunicabile din întreaga lume, fiind considerată una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică a secolului 21. În evoluția sa, diabetul zaharat poate cauza daune ireparabile întregului organism, unele dintre cele mai severe complicații fiind cele cardiovasculare și neurologice. În România, peste 1 milion de oameni se află în evidența cabinetelor de medicină de familie cu acest diagnostic6 . Și serviciile medicale dedicate diabetului zaharat au suferit o prăbușire dramatică în primele luni ale pandemiei, fiind urmate de o revenire moderată întreruptă însă în august 2020

Scăderea cu 57% a numărului de internări pentru bolnavii de scleroză multiplă. Trei sferturi din bolnavii chestionați afirmă că pandemia a afectat negativ serviciile medicale.

Scleroza multiplă este o boală a sistemului nervos central, în care propriul sistem imunitar atacă și distruge învelișul protector al căilor de conducere nervoase. În timp, această afecțiune cauzează daune ireparabile și conduce către un declin lent. Evoluția bolii poate fi modificată printr-un tratament corespunzător, care poate avea însă multiple efecte adverse și care necesită supraveghere medicală periodică.

În evidența cabinetelor de medicină de familie din România se află peste 7.000 de persoane diagnosticate cu scleroză multiplă9 . Cu toate că pentru luna aprilie au avut scăderi de aproape 90%, serviciile medicale dedicate sclerozei multiple au înregistrat cea mai marcantă revenire dintre toate patologiile analizate.

Scăderea cu 46% a numărului de internări pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice.

Afecțiunile oncologice reprezintă o categorie complexă de boli cunoscute sub numele de cancer. Depistarea timpurie și tratamentul corect al cancerului sunt esențiale pentru creșterea ratei de supraviețuire și calității vieții persoanelor diagnosticate cu cancer. Cabinetele oncologice din România au în evidență jumătate de milion de persoane diagnosticate cu cancer.

Dintre patologiile analizate în acest raport, cancerul a înregistrat cele mai mici scăderi din punct de vedere al activității serviciilor medicale dedicate. Trebuie subliniat potențialul de risc vital asupra pacienților prin înregistrarea de scăderi de 35%, dată fiind gravitatea bolilor oncologice. Chiar și înainte de pandemie, aceste servicii erau caracterizate prin suprasolicitare și sufereau de lacune imense la nivel național din punct de vedere al acoperirii populației.

EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII SPITALELOR ÎN TIMPUL PANDEMIEI 

La finalul lunii septembrie, printre spitalele dedicate COVID-19 se numără 10 spitale de boli infecțioase, 23 de spitale de pneumoftiziologie și 33 de spitale județene de urgență. Din punct de vedere al distribuției geografice, spitalele dedicate COVID-19 se concentrează în unele județe ale țării, în timp ce în unele zone numărul de spitale per județ se păstrează sub media națională. Cu toate acestea, spitalele de fază I au o distribuție geografică care acoperă în mod egal toată țara

Activitatea spitalelor la nivel național din perioada martie – august 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a înregistrat o scădere considerabilă. Scăderea a fost inițial moderată în luna martie 2020, pe fondul instalării stării de urgență în data de 16 martie și pe fondul restricțiilor cu privire la internări și activitatea din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății. Începând cu luna aprilie 2020 se înregistrează o prăbușire dramatică a activității spitalelor comparativ cu luna omoloagă din 2019, urmată de o revenire ușoară în lunile mai și iunie, însă departe de a se apropia de nivelul din anul anterior chiar și în luna august 2020. Pentru lunile iulie și august 2020, 8 activitatea spitalelor din România pare a se stabiliza la un nivel cu 40% mai redus față de lunile similare din 2019.

CUM PERCEP BOLNAVII CRONICI IMPACTUL PANDEMIEI ÎN ROMÂNIA

O serie de întrebări de evaluare a impactului pandemiei COVID-19 asupra calității și accesului la servicii medicale au fost adresate, sub formă de chestionar, unui număr de 230 bolnavi cronici din 29 de județe diferite. În perioada anterioară declanșării pandemiei, respondenții accesau servicii medicale în 49 de spitale diferite. Peste jumătate dintre respondenți (51,7%) consideră că pandemia COVID-19 a afectat negativ calitatea îngrijirilor medicale primite (Figura 19). Respondenții au acordat note de la 1 la 10 calității serviciilor medicale primite înainte de pandemie și în timpul pandemiei COVID-19. Media notelor acordate a scăzut de la 8 înainte de debutul pandemiei la 4 în timpul pandemiei. Așadar, din perspectiva bolnavilor cronici, pandemia COVID-19 a redus semnificativ calitatea serviciilor medicale.

Cauzele acestei scăderi semnificative sunt multiple. Cea mai frecvent invocată este scăderea sau blocarea accesului la spitalul unde persoana se prezenta de obicei pentru tratament și monitorizare. Dificultățile create de restricțiile de circulație precum și procurarea dificilă a medicamentelor sunt și ele cauze frecvent invocate.

Peste jumătate (51,4%) dintre bolnavii care au perceput ca negativ impactul pandemiei asupra serviciilor medicale primite consideră că afecțiunea cronică de care suferă s-a agravat în perioada pandemiei, și peste trei sferturi (77,5%) afirmă că au în continuare dificultăți în a accesa serviciile medicale de care au nevoie. Lipsa medicamentelor, o problemă frecvent mediatizată, a afectat 30% dintre bolnavii cronici chestionați. Medicamentele cel mai frecvent invocate ca având probleme de disponibilitate sunt levotiroxina, sub denumirea comercială euthyrox (medicament esențial în tratarea bolilor tiroidiene), și hidroxiclorochină (medicament esențial pentru tratarea unor afecțiuni autoimune). Lipsa ambelor substanțe medicamentoase a fost declanșată sau agravată de apariția pandemiei COVID-19.

 

 

Adauga comentariu