Din ce in ce mai multe tipuri de cancer se dovedesc a fi boli autoprovocate. Mai precis, prin expunerea la anumiti factori de mediu, oamenii pot favoriza aparitia lor. Ceea ce mancam sau bem, unde alegem sa traim sau sa muncim, ce fel de aer respiram si alte lucruri asemanatoare pot foarte bine sa ne fereasca de cancer sau, dimpotriva sa ne transforme in inca o cifra care se adauga statisticilor cancerului.
Stiinta medicala continua sa faca pasi importanti in ceea ce priveste depistarea precoce si imbunatatirea tratamentelor disponibile pentru cancer. Insa toate aceste eforturi pornesc de la premisa faptului implinit. Realitatea trista este ca frecventa globala a cancerului este in continua crestere. In SUA, de pilda, unul din patru decese este astazi produs de cancer. Aceasta tendinta ar putea fi inversata daca oamenii ar fi dispusi sa adopte si sa practice cateva modificari simple in modul lor de viata; atunci 70-80 % din totalul cancerelor ar putea fi prevenite.
In general, oamenii ar fi dispusi sa faca orice pentru a evita aceasta boala ingrozitoare, cu exceptia schimbarii (curios!) stilului de viata. Sa luam cancerul pulmonar, ca termen de analiza. Acesta produce mai multe decese decat oricare alt tip de cancer. Inca din anii ‘960, stim cu certitudine ca intre cancerul pulmonar si fumat exista o legatura directa, cauzala. Este, de asemenea, adevarat ca multe persoane au renuntat la fumat in urma acestor constatari, insa mai bine de o jumatate din populatia tarii noastre continua sa fumeze. Aproape 90 % din cancerele de la nivelul plamanilor, buzelor, gurii, limbii, gatului si esofagului ar putea fi prevenite prin simpla renuntare la fumat. Aceasta ar preveni, de asemenea, mai mult din cancerele vezicii urinare. Nu mai vorbim ca s-ar reduce suferintele, dramele si cheltuielile personale sau guvernamentale.
Unele cancere sunt legate de alimentatie. La barbati, cancerul de colon si de prostata ocupa locul doi si respective trei pe lista celor mai frecvente tipuri de cancer. La femei, aceste locuri sunt ocupate de cancerul de san si de colon. Exista numeroase dovezi care stabilesc o legatura intre aproximativ 50 % din aceste tipuri de cancer si supraalimentatie (excesul de grasimi din alimentatie si excesul ponderal).
Multe chimicale si pesticide pot favoriza indirect unele cancere. Carcinogenii (substante chimice cancerigene) constituie un motiv de ingrijorare, mai ales daca ne referim la aditivii, conservantii, aromatizantii, colorantii, pesticidele si alte substante chimice pe care le folosim in cursul procesarii si livrarii hranei. Cu toate acestea, numai 1-2 % din totalul cancerelor pot fi legate cu certitudine de folosirea acestor substante toxice.
Exista insa dovezi mai clare de legatura intre cancer si unele componente alimentare, cum ar fi fibrele si grasimile. In ultimii 100 de ani, consumul de grasimi s-a dublat aproape (de la 25 la 42 %), in timp ce consumam de trei ori mai putine fibre. In tarile in care alimentatia este saraca in fibre si bogata in grasimi, incidenta cancerelor (de colon, de san sau prostata) este mult mai crescuta fata de cele in care consumul de grasimi este scazut si cel de fibre este mare.
Modul in care grasimile bogate si lipsa fibrelor in alimentatia curenta influenteaza aparitia cancerelor nu este inca complet elucidat de catre oamenii de stiinta. Se stie insa ca aparitia cancerului este legata de carcinogeni – substante chimice iritante care pot produce, prin actiunea lor indelungata, leziuni canceroase.
Acizii biliari constituie un exemplu. Cantitatea de grasime din alimentatie influenteaza cantitatea de bila pe care organismul o produce. In interiorul tubului digestive, unii dintre acesti acizi biliari pot forma compusi iritanti, carcinogeni. Cu cat timpul de contact al acestor compusi cu mucoasa (stratul cel mai intern) colonului este mai lung, cu atat iritatia produsa este mai mare. Tocmai acesta este punctul in care intervin fibrele alimentare (celuloza).
In conditiile unei alimentatii sarace in fibre, continutul intestinal avanseaza foarte incet, deseori fiindu-i necesare intre 72 de ore si 7 zile (!) pentru a parcurge intreaga distanta intre intrare si iesire. Fibrele absorb apa si substantele toxice si le stimuleaza energic spre iesire. Asa se face ca, in conditiile unei alimentatii bogate in fibre, hrana nu zaboveste in intestin mai mult de 24-36 ore. Prin urmare, fibrele protejeaza colonul de doua ori: 1) scurteaza timpul de expunere la substantele rezituale iritante; 2) dilueaza concentratia acestor iritanti prin capacitatea lor de a absorbi apa.
Aportul crescut de grasimi deprima activitatea unor celule cu rol important in apararea imuna a organismului. Acest efect a fost studiat detaliat in cazul cancerului de san, dar el poate fi la fel de valabil si pentru alte tipuri de cancer. Consumul excesiv de alcool creste riscul de cancer de esofag si pancreas, iar in cazul celor care fumeaza, aceasta crestere este dramatica. Excesul ponderal creste riscul de cancer de san, de colon si prostata. Urmeaza apoi, ca frecventa, expunerea la diverse substante cancerigene cum ar fi azbestul, fumul si gazele de esapament al autovehiculelor si alte substante toxice.
Doar patru factori care tin de stilul de viata – abtinerea de la fumat si alcool, adoptarea unei alimentatii vegetariene sarace in grasimi si normalizarea greutatii corporale – ar putea preveni trei sferturi din cancerele care fac astazi ravagii. Atunci, in loc ca 1/7 romani sa moara de cancer, riscul s-ar reduce la 1/20… Nu este un vis imposibil, nu-i asa?