Boc face gargară populistă cu amenajarea Cetăţuii. Între timp, sub ochii săi larg închişi, consulul onorific al unui stat african şi-a tras conac şi s-a împroprietărit cu o alee publică

O anchetă a colegilor de la Gazeta de Cluj, ne arată cum administraţia Emil Boc îşi bate joc de patrimoniul municipiului. Un om de afaceri din domeniul imobiliar și-a făcut un conac pe Cetățuie, a închis o parte din aleile de promenadă care aparțin administrației locale, și și-a făcut cu buldozerul un drum pentru a putea ajunge cu mașina în curtea imobilului. Reprezentanții Primăriei Cluj Napoca spun că nu au avut nici un reprezentant în comisia de recepție a lucrărilor pentru că nu a fost nevoie, însă legea spune că în comisia respectivă trebuie neapărat ca un angajat al administrației locale să fie prezent la recepția lucrărilor. În tot acest timp, Emil Boc anunță că face un concurs de idei pentru amenajarea zonei și pune la bătaie 1,5 milioane lei din banii clujenilor.

În 2016, firma ludușană Dominus Vega, patronată și administrată de Viorel Zaharia (foto), a obținut autorizația de construcție 1406/ 11.08.2016 cu titlul de Lucrări de intervenție de primă urgență la Pavilionul C3 – Ansamblul Cetățuia Cluj Napoca.

De fapt, pe lângă lucrările de intervenție au avut loc și lucrări masive de construcție, o parte dintre ele făcându-se pe o parte din aleile de promenadă. Zonele respective au fost închise, chiar dacă ele, potrivit unui răspuns al primăriei clujene, aparțin domeniului public. Aleea a fost transformată într-un drum de acces auto pentru casa care a fost transformată într-un conac. Mai mult, chiar dacă autorizația de construcție a expirat, zona arată în continuare ca un șantier.

Chiar dacă autorizațiile de construcție pentru acest gen de lucrări sunt eliberate pentru a remedia o serie de probleme stringente care au apărut la un imobil vechi, firma lui Zaharia a construit un corp nou de clădire, decopertând o parte din digul de pământ pe care era una dintre aleile de promenadă din zona Cetățuii. Lucrările au avut loc fără ca din partea administrației clujene să fie făcut vreun control care să verifice modul în care are loc execuția lucrărilor la o clădire de patrimoniu istoric.

Potrivit reprezentanților administrației locale, ”pentru imobilul, „ PAVILIONUL C3 ANSAMBLUL CETĂȚUIA”, în afara A.C. nr. 1406/2016 nu au mai fost emise alte autorizații de construire;

Pentru lucrările de construire care au făcut obiectul A.C. nr. 1406/2016 nu a fost solicitată recepția. Conform HG nr. 343/2017 pentru modificarea H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construire și instalații aferente acestora, recepția lucrărilor de construire este inițiată de către investitorul/beneficiarul lucrării”, arată răspunsul Primăriei Cluj Napoca.

Cu toate acestea, potrivit HG 343/2017 din comisia de recepție ar fi trebuit să facă parte și un reprezentant al Primăriei Cluj Napoca, autoritatea care a emis autorizația de construcție

”Art. 11. — (1) Din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, în mod obligatoriu: a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este şi preşedintele comisiei; b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire/desfiinţare; c) 1—3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alţii decât cei implicaţi în proiectarea/execuţia obiectivului de investiţii; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii”, arată textul de lege.

Patronul firmei este din Luduș și din… Sierra Leone

Ludușanul Viorel Zaharia, patronul firmei de construcții, este și consul onorific al Sierra Leone. În urmă cu doi ani el susținea că în clădirea respectivă vrea să deschidă sediul consulatului Sierra Leone în Cluj Napoca.

”Ăla e drum?! Nu e acces auto nicăieri!, cum să intri cu mașina prin parc?! Așa ceva nu e posibil… Eu am făcut ceva frumos acolo, am pus brazi, mai aduc copaci, o să fie frumos! Deschidem consulatul în trei-patru luni, plus că am auzit că primăria vrea să facă ceva frumos acolo, un teatru de vară, o să fie extraordinar de frumos, o să vedeți! Am auzit că primăria vrea să facă alei, să se plimbe oamenii pe acolo, nu prin noroi cum e acum”, a declarat Viorel Zaharia.

În urmă cu doi ani, Gazeta de Cluj a sesizat faptul că la clădirea respectivă au loc lucrări de construcție care exced autorizația de construcție obținută de firmă, însă Zaharia a susținut că, de fapt, construcția era una istorică, iar el nu a făcut decât să o dezgroape.

”Acolo lucrurile sunt exact cum au fost! Eu vă cunosc pe dumneavoastră și dumneavoastră mă cunoașteți pe mine! Da? Bun! Eu sunt consulul din Sierra Leone și acolo este un fel de ambasadă, deci ne-am mai întâlnit! Acolo este totul făcut exact cum a fost! Știți ce nu ați văzut? Haideți să vă spun eu: ăla se chema, original, Poarta Apei! În spate nu mai era folosită poarta! Noi nu am făcut decât am descoperit pământul și am curățat totul, am spălat piatra existentă, am spălat mărginile, deci am spălat tot! Noi nu am construit nimic! Nu sunt geamuri!A trebuit să facem izolații, am izolat cu carton! Ploua peste tot! Dacă vreți eu vă trimit poze, mergem acolo să vă uitați, eu nu am nimic de ascuns! Fiecare piatră, când o să vedeți o să rămâneți surprins, a fost recurățată cu o firmă care numai monumente face, inclusiv rame la geamuri, tot, tot, tot, tot! Dumneavoastră trebuie să veniți cu mine acolo să vă uitați, inclusiv să atingeți lucrurile”, declara Zaharia la data respectivă.

Boc face gargară pe Cetățuie

În 2015, primarul Emil Boc anunța că vrea să cumpere imobilele istorice de pe Cetățuie pentru a le introduce într-un circuit turistic. Proprietățile respective au fost deținute de o firmă privată, Unita Turism, controlată de JOSEF GOSCHY și de AVAS, autoritate care deține un pachet minoritar de acțiuni. Clădirile istorice din acel spațiu se aflau într-o stare avansată de degradare pentru că municipalitatea nu s-a preocupat să le renoveze în cadrul unui parteneriat cu cei de la Unita Turism. Mai mult, în loc să se înțeleagă cu cei din cadrul societății private, reprezentanții primăriei clujene au ales să se judece cu firma Unita.

CITEŞTE: 100 de lucruri penibile în Cluj-Napoca: Istoria Concursurilor “de soluții” pentru Cetățuie

Privitor la acele imobile și la teren, Primăria Cluj-Napoca a avut drept de preempțiune, adică de întâietate în cazul în care bunurile sunt scoase la vânzare. Cu toate acestea, intențiile lui Emil Boc și ale consilierilor locali au fost doar o gargară făcută în ședințele publice, chiar dacă în nenumărate rânduri reprezentanții primăriei au spus că sunt dispuși să cumpere imobilele istorice de pe cetățuie pentru a le integra într-un circuit turistic.

Patronul Unita Turism a arătat într-o adresă trimisă administrației locale modalitatea în care reprezentanții administrației locale și-au exercitat acest drept.

„În cursul anului 2014 am primit de la Primăria Cluj-Napoca o adresă prin care mi se cere imperios să execut lucrări de întreținere și renovare la clădirile istorice aflate în vecinătatea hotelului Belvedere. Din cauza lipsei acute de fonduri cu care se confruntă societatea Unita Turism, dar pentru a respecta cerințele din adresa Primăriei, pentru ca zona să beneficieze de ample lucrări de renovare și repunere în valoare a monumentelor amplasate aici, am luat decizia de a vinde cele cinci construcții. Am și reușit vânzarea a două dintre imobile unor investitori privați, iar unul dintre ei (Arhimar) a demarat deja renovarea imobilului cumpărat investind pe lângă prețul de achiziție sute de mii de euro”, arată patronul Unita Turism, JOSEF GOSCHY, în adresa menționată.

În final, administrația locală și-a exercitat dreptul de preemțiune în privința unui imobil și a unui teren.

În imobilul respectiv nu a fost făcută nici o investiție, iar terenul figurează în mapa de promisiuni ”gargaristice” ale lui edilului clujean ca spațiu pentru construirea unui teatru în aer liber.

Până la concurs s-ar putea să nu mai rămână mare lucru din Cetățuie

Odată cu ”încălzirea” administrației pentru campania electorală Emil Boc a anunțat că se va face un concurs de idei pentru amenajarea Cetățuii. Pe 20 aprilie juriul concursului, format din arhitecţii Miriam García García (Spania), Köllő Miklós, Eugen Pănescu, Iulia Stanciu, Ligia Subțirică şi peisagiştii Diana Culescu şi Hermann Georg Gunnlaugsson (Islanda), vor face o vizită la locaţie.

„Prin preluarea de către Primăria Cluj-Napoca a terenului care face obiectul acestui concurs, se trasează primii pași pentru integrarea Cetățuii în rândul spațiilor publice de mare interes din oraș. Dorința promotorului concursului este ca întreaga zonă să devină un spațiu public de o foarte bună calitate, un loc predilect pentru evenimente în aer liber, un loc reprezentativ cu un puternic caracter identitar pentru întregul oraș și folosit din plin de locuitori și vizitatori, totodată păstrând caracterul peisager al versantului sudic, atmosfera naturală a promontoriul stâncos și  împădurit. Versantul sudic este considerat landmark-ul orașului cunoscut și ca „orașul de la poalele Cetățuii”, se arată în anunţul concursului.

Viorel Zaharia, un milionar din Ardeal, este consul al Republicii Sierra Leone, din 2014. “România, de foarte mulţi ani, colaborează în domeniul mineritului în Sierra Leone, foarte multe firme din România importă bauxită, minereuri feroase şi neferoase. Principalul obiectiv al Republicii Sierra Leone în România este atragerea investitorilor către Sierra Leone, noi am făcut deja paşi în acest sens, am fost de mai multe ori acolo cu investitori români interesaţi. Sunt deja acolo o serie de investitori în construcţii din judeţele Cluj şi Mureş (…) Consulatul de la Cluj-Napoca trebuie să fie un intermediar între România – dar şi o altă ţară vecină – şi Sierra Leone”,  susţinea Zaharia, citat de Agerpres.

Pe lângă evidentele beneficii financiare și de afaceri, statutul de consul onorific acordă, conform Convenției de la Veneția privind relațiile consulare, o multitudine de privilegii printre care una foarte importantă în contextul actual: protecția în fața Justiției.

Iată care sunt privilegiile consulilor onorifici:

Art. 28 – Înlesniri acordate postului consular pentru activitatea sa. Statul de reședință acordă orice înlesniri pentru îndeplinirea funcțiilor postului consular.

Art. 29 – Folosirea drapelului și a stemei naționale 1. Statul trimițător are dreptul de a folosi drapelul său național și scutul cu stema sa de stat în statul de reședință, conform prevederilor prezentului articol. 2. Drapelul național al statului trimițător poate fi arborat, iar scutul cu stema de stat poate fi așezat pe clădirea ocupată de către postul consularș i pe poarta sa de intrare, precum și pe reședina șefului postului consular și pe mijloacele sale de transport, atunci cînd acestea sînt folosite în interes de serviciu. 3. În exercitarea dreptului acordat prin prezentul articol se va ține seama de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședință.

Art. 30 – Localurile 1. Statul de reședință trebuie fie să faciliteze dobîndirea pe teritoriul său, în cadrul legilor in regulamentelor sale, de către statul trimițător, a localurilor necesare postului consular, fie să ajute statul trimițător să-i procure localuri în alt mod. 2. El trebuie, de asemenea, dacă acest lucru este necesar, să ajute postul consular să obțină locuințe convenabile pentru membrii săi.

Art. 42 – Notificarea cazurilor de arestare, detențiune sau de urmărire. În caz de arestare, detențiune preventivă a unui membru al personalului consular sau de urmărire penală angajat împotriva lui, statul de reședință este obligat să prevină neîntîrziat pe șeful de post consular. Dacă acesta din urmă este el însuși vizat de una din aceste măsuri, statul de reședință trebuie să informeze despre acest lucru statul trimițător, pe cale diplomatică.

Art. 43 – Imunitatea de jurisdicție 1. Funcționarii consulari și angajații consulari nu pot fi chemați în fața autorităților judiciare și administrative ale statului de reședință pentru actele săvîrșite în exercitarea funcțiilor consulare.

Art. 63 – Procedura penală. Dacă împotriva unui funcționar consular onorific este angajată o procedură penal, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși, procedura trebuie să fie condusă cu menajamentele care se cuvin funcționarului consular onorific în baza poziției sale oficiale in, în afară de cazul cînd el se află în stare de arest sau de detențiune, în așa fel încît exercitarea funcțiilor sale consulare să fie stingherit cît mai puțin posibil. Atunci cînd apare necesitatea ca un funcționar consular onorific să fie pus în stare de detențiune preventivă, procedura îndreptată împotriva lui trebuie să fie deschisă în termenul cel mai scurt.

Art. 64 – Protecția funcționarului consular onorific. Statul de reședință este obligat să acorde funcționarului consular onorific protecția care poate fi necesară în baza poziției sale oficiale.

Art. 66 – Scutire fiscală. Funcționarul consular onorific este scutit de orice impozite și taxe asupra indemnizațiilor și onorariilor pe care le primește de la statul trimițător pentru exercitarea funcțiilor consulare.

Adauga comentariu