Anchete

Boc, de ce nu ne spui că Aqua Park-ul costă, de fapt, vreo 300 de milioane de euro? Şi de ce nu le spui consilierilor locali că-i pui să voteze nişte ilegalităţi?

Parcul cunoscut sub denumirea „Între Lacuri” figurează în PUG ca zonă verde cu acces liber. Sunt interesante ambiţia şi amabilitatea lui Emil Boc de a transforma zona întruna construibilă, cadou pentru un investitor privat care va percepe taxă de intrare după ce-şi va fi făcut investiţia, respective celebrul Aqua Park, promis şi răspromis încă din vremea primului mandate al acestui prea generous (cu amicii) primar al Clujului, să tot fie vreo 14 ani de atunci. Clujul este în deficit de spaţiu verde, dar Emil Boc este mult prea doritor (pentru un “partipri” pe care încă nu i l-am dibuit, dar sigur o vom face) să ceară să se distrugă o parte din parcul existent, incusiv investiţii gata investite, precum terenul de basket cu care s-a lăudat când l-a inaugurat şi, mai ales, să-şi încalce promisiunea făcută în 2013 că Parcul Est, va fi parc nu Aqua Park.

Pentru cei care nu-l cunosc pe Emil Boc, pare curios cum de administraţia municipală ce cu onor o călăreşte de 14 ani promovează direcţii contrare Planului de Urbanism General (şi Zonal) şi îşi permite să urineze cu boltă pe rezultatul bugetului paticipativ (s-a votat pentru un parc în zonă, cu acces liber, nu pentru un Aqua Park). Dar habar nu aveţi ce ambiţios este Emil Boc când îşi pune în cap să realizeze ceva şi cum îşi urmăreşte, cu tenacitate, interesul. Să vă faceţi o idee, în studenţie a fost capabil să stea înfipt într-un par o zi întreagă numai să primească o excursie gratuită la Costineşti – sau cam aşa ceva

Iar noi, care ne ocupăm de ani buni de conceptul de Urbanism Sălbatic practicat în Cluj-Napoca, locul în care numai amicii şi apropiaţii lui Boc beneficiază de derogări şi clemenţe investiţionale, vedem clar un modus operandi în ceea ce face, în modul în care predă bunurile şi banii oraşului intereselor sale meschine de imagine, cu un drum ajutându-şi amicii politici. Vedem noi, nu şi procurorii Republicii Autonome Cluj, cum în mod identic s-a dezvoltat şi continuă afacerea “Untold”, discoteca ilegală în aer liber pornită pe banii clujenilor şi alimentată, în fiecare an, cu facilităţile municipiului (Parcul Central închis şi pus la dispoziţia unui particular, forţele de ordine puse preş la picioarele aceluiaşi particular, străzi închise, să-şi facă mendrele acelaşi particular şamd); la fel şi-au dezvoltat pre concesiuni de trei lulele, trei surcele afacerile alde Lucan, Mugea şi alţi amărâţi care l-au “servit” pe Emil Boc. Aşa s-au dezvoltat şcoli internaţionale cu “balrum” şi străzi cu viloaie pe terenuri concesionate pe 49 sau 99 de ani.

“Amărâţii” deciziţionali din Cluj-Napoca (din Finanţe, Poliţie, Justiţie şamd) şi amărâţii din afacerile babane ale municipiului primesc facilităţi de la Boc, “populimea” primeşte gratuităţi pe transport, la gigacalorie şi pacheţele cu “Vegeta”.

În această fază, a votului care se va da în şedinţa de Consiliu Local de azi pentru HCL 35 din 5 martie 2019, privind aprobarea indicatorilor tehnico economici la obiectivul de investiţii “Construire bază de agreement în municipiu”, cu un deviz total în această fază de 235.702.450,94 de lei din care, la prima citire ne sar în ochi nişte rahaturi cu care s-ar putea tapeta în maroniu întreg municipiul.

Se dau 14.124.389,67 lei pentru veşnicile STUDII, PROIECTĂRI şi CONSULTANŢE de ţinut la sertar. “Decât” 14 milioane, în condiţiile în care, în 2010, s-au cheltuit 44 de milioane de lei pentru ca Universitatea Tehnică Cluj-Napoca să facă acelaşi lucru în zona Ştrandului SUN?

Apoi, pentru 2 ani de lucrări, s-au prevăzut 25.565.313,36 lei pentru ORGANIZARE DE ŞANTIER. Dar ce le construieşte, dom’le, muncitorilor, hotel?

Apoi, pentru „Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare beneficiar”, s-au prevăzut ZERO lei, ZERO bani. Se fac „pe gratis”, nu se fac, aşa cum nu s-au făcut la toate lucrările de investiţii ale municipiului şi judeţului care ne-au venit în cap de pe Dealul Lombului, sau de pe Centura de Diamant şi alte „Tetaroame”?

Dar cea mai gravă chestiune este aceea că nu se marchetează ideea de cost final, lăsându-se loc pentru semnarea ulterioară a unor anexe la contractul iniţial – aşa cum se obişnuieşte la fiecare investiţie din Republica Autonomă Cluj. Se începe cu un deviz şi cu nişte costuri, apoi, total netransparent, se umflă acest deviz şi costurile cu ceea ce chipurile „găsesc ei ca realitate în teren” (realitatea aceea pentru care s-au prevăzut ZERO lei şi ZERO bani).

Este interesantă, în acest sens, al costurilor nedeclarate de la început, poziţia deputatului clujean Adrian Dohotaru, cunoscut activist pro-„verde”. Într-o postare publică pe pagina sa de socializare, acesta îi aminteşte lui Boc de promisiunile din 2013, despre ILEGALITĂŢILE care se vor aproba prin votarea acestui proiect, adică ceea ce semnalează şi Ziar de Cluj, că se încalcă prevederile PUG şi PUZ. Tot din aceste date rezultă şi faptul că valoarea investiţiei este departe, foarte departe, de ceea ce vrea Boc să ne spună prin Devizul ataşat HCL.

“Boc a promis din 2013 un parc, iar cetățenii au votat în 2017 pentru realizarea unui parc în spațiul fostei pepiniere Becaș și al lacurilor, iar Primăria s-a angajat că îl face”, atrage atenţia Adrian Dohotaru şi dă câteva link-uri către material pentru a-i reîmprospăta memoria lui Emil Boc.

Detalii privind campania: https://www.sosparculest.ro/?fbclid=IwAR0h0gy6IAFKl2ktWBsTLRolVu9L0iEJroslAzDh6UqaTmgucRPiiiGmnJY

Declarația primarului Emil Boc (min 5): https://www.youtube.com/watch?v=2tKUFSxUSfg&t=317s&fbclid=IwAR0V4d1fVOuuQTxn2rFmaAbDQUwrSMMwtXpiQnKmInpsL8OII80FS7c9xHU

Mobilizare cetățenească la ședința de Consiliu Local: https://www.facebook.com/events/2247391165580111/

Sunt de citit, de notat şi de ţinut cont de argumentele Asociației Societate Organizată Sustenabil (SOS) privind ILEGALITĂŢILE pe care Emil Boc le supune azi spre aprobare maşinăriei sale de vot:

  • Clădirile propuse depășesc limita maximă de ocupare a terenului (cf. PUG) de 2,5 ori.
  • Clădirile, parcajele, drumurile, platformele etc depășesc limita maximă de ocupare a terenului (cf. Legea 24, Art. 18) de 4,5 ori.
  • Clădirile depășesc limita maximă de utilizare a terenului (cf. PUG).
  • Spațiile verzi pe teren natural propuse prin SF reprezintă mai puțin de jumătate din necesar (cf. PUG).
  • Studiul de fezabilitate nu respectă prevederile legale privind calculul indicilor urbanistici POT și CUT (Legea 350/2001).
  • Calculul indicilor urbanistici POT și CUT:
  • Parcela CF 326522 are 165.000 mp (16,5 ha).
  • Suprafața construită este de 20.900 mp (adică cât ocupă clădirea la sol).
  • De aici rezultă un POT (Procent de Ocupare a Terenului) de 20.900 / 165.000 = 12,6%
  • Conform PUG, terenul face parte din UTR UVa. POT maxim permis în UVa este de 5%. Proiectul depășește limita de costruibilitate de mai mult de 2,5 ori!
  • Suprafața construită desfășurată supraterană (suma tuturor nivelurilor, cu excepția celor subterane destinate parcajelor și anexelor) este de 23.966 mp.
  • De aici rezultă un CUT (Coeficient de Utilizare a Terenului) de 23.966 / 165.000 = 0,145
  • Conform PUG, terenul face parte din UTR UVa. CUT maxim permis în UVa este de 0,1. Proiectul depășește limita de costruibilitate.
  • (Atenție: POT și CUT se calculează în raport cu suprafața parcelei pe care stă clădirea, NU pe suprafața întregii zone, care include multe parcele, inclusiv private)
  • Calcul spații verzi
  • Conform PUG și a RLU, în zona UVa:
  • Suprafaţa spaţiilor verzi propriu-zise, organizate pe solul natural vor ocupa minim 60% din suprafaţa totală a zonei verzi şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă).
  • Documentația prezintă, în bilanțul teritorial, o suprafață de 44.888 mp destinată spațiilor verzi organizate ”la nivelul terenului”, reprezentând 27% din suprafața parcelei (165.000 mp).
  • Spațiile verzi propuse prin SF reprezintă mai puțin de jumătate din necesar.
  • Parcaje
  • Cf. PUG și RLU: Este interzisă parcarea automobilelor pe teritoriul zonelor verzi (cu excepţia vehiculelor utilitare care deservesc activităţile de întreţinere a zonelor verzi). Acestea se vor organiza / reglementa în vecinătatea zonelor de intrare, ca parte a sistemului de parcaje / garaje publice, sau în sistem privat.
  • Circulațiile auto și parcajele ocupă o suprafață de 3,5 ha. Piața Unirii are 3 ha (măsurată între cele patru fronturi stradale: Memo, Banffy, Eroilor, Diesel).

Ce (nu) se poate schimba prin PUZ

Conform PUG, PUZul este obligatoriu în această zonă (UVa). Conform Legii 350/2001,

PUZ poate modifica POT maxim stabilit prin PUG (5%), dar nu poate depăși limita legală de 10% din suprafața terenului (stabilită prin Legea 24/2007, Art. 18), cu mențiunea că în cele 10%, trebuie incluse, suplimentar față de suprafața construită a clădirii, drumurile, aleile, platformele, parcajele etc.

Legea 24/2007, Art. 18:

(7) (…) se pot amplasa pe un spaţiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere, dar numai în baza unei documentaţii de urbanism pentru întreaga suprafaţă a spaţiului verde şi cu obligaţia ca suprafaţa cumulată a acestor obiective să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a spaţiului verde.

Însumând suprafețele prezentate în studiu, se obține 20.900 + 19.370 + 34.900 = 75.170 mp, care reprezintă 45,5% din suprafața terenului. Propunerile studiului depășesc limita maximă legală de construibilitate de 4,5 ori.

PUZ poate modifica CUT, dar doar cu 20%:

Legea 350/2001 actualizată, Art.32, alin (7):

„Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.”

Chiar prin aplicarea acestei prevederi, proiectul depășește CUT maxim admis (0,145 față de 0,120).

Ce prezintă SF-ul supus votului CL

Indicii urbanistici prezentați în documentație sunt raportați la o suprafață de teren care include un număr mare de parcele, o parte semnificativă dintre acestea aflându-se în proprietate privată (total 520.000 mp).

Acest calcul (și, prin urmare, studiul de fezabilitate supus votului) nu respectă prevederile legale. Legea 350/2001:

– coeficient de utilizare a terenului (CUT) – raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie;

– procent de ocupare a terenului (POT) – raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.

 

Fotocredit: Monitorul de Cluj, Stiri de Cluj, Ziar de Cluj

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *