In vizor

Blocuri izolate cu lana de oaie si acoperite de verdeata, proiectul inedit al unor arhitecti clujeni

Imaginati-va blocurile gri din cartierul Manastur acoperite de verdeata. Terasele pline cu flori si vita de vie, acoperisurile verzi, unde se pot cultiva rosii si busuioc sau alte plante. Adaugati la aceasta imagine un sistem de termoizolare inovativ: inlocuiti polistirenul cu lana de oaie sau canepa, cumparate de la micii producatori din satele din imprejurimi. Aceasta este, pe scurt, propunerea unei echipe de arhitecti, pentru transformarea Clujului dintr-un oras plin de betoane intr-un spatiu verde si sanatos.

Arhitectii de la RAUM  doresc sa transforme blocurile gri din oras in gradini verticale, si propun un sistem de termoizolatie inedit, cu lana de oaie sau canepa. Acest sistem ar fi mai ieftin si mai eficient, in timp, iar cladirile verzi ar spori calitatea vietii in cartierele din Cluj-Napoca.

Propunerea lor a ajuns pe masa consilierilor locali, la dezbaterea pe marginea bugetului, de la sfarsitul acestei saptamani. Arhitectul Horatiu Racasan le-a prezentat acestora proiectul, si a cerut sa fie inclus in strategia municipiului.

De ce lana de oaie?

Arhitectii au ales pentru termoizolatia blocurilor lana de oaie sau canepa deoarece sunt materiale organice ieftine, de provenienta locala, cu o capacitate de izolare termica superioara polistirenului.

„In acest fel, s-ar incuraja si activitatile economice ecologice bazate pe cresterea oilor sau cultivarea canepei. Mai mult, s-ar renunta la polistiren, care este un material nociv prin efectele sale in timp, poluant prin procesul sau de fabricatie, avand ca materie prima hidrocarburile”, spun ei.

Lana de oaie este, de altfel, folosit ca izolatie pentru cladiri de mai bine de 15 ani in Germania. Inca din 2003, a fost aprobata ca material de constructii in Uniunea Europeana.

Dupa blocurile gri, gradini verzi

Planul de transformare a blocurilor gri nu se opreste aici. Pentru un aspect verde, dar si pentru imbunatatirea calitatii vietii, fatadele si acoperisurile blocurilor ar trebui umplute de vegetatie.

In orasele de astazi, vegetatia existenta este insuficienta pentru a asigura un microclimat confortabil si a filtra noxele din aer, arata arhitectii.

Iar avantajele ar fi numeroase. Sistemul de executie propus, coroborat cu procesul de termoizolatie a blocurilor, ar injumatati timpul de executie, la fel si finantarile necesare si costurile de executie, se arata in proiect.

De asemenea, prin folosirea fatadelor vegetale se poate interveni asupra raportului dintre dioxidul de carbon si oxigenul din aerul urban.

Un alt avantaj tine de izolatie, astfel ca stratul vegetal actioneaza ca un strat izolator nu doar termic, ci si acustic, avand capacitatea de a absorbi si de a reflecta sunetul. Acest strat protejeaza, de asemenea, impotriva razelor ultraviolete si a ploilor acide.

“Plantele cataratoare pot constitui adaposturi pentru multe specii de pasari”, spun arhitectii clujeni in studiul lor.

Pornind de la premisa ca in orasele mari, o treime din suprafata este ocupata de cladiri, o alta treime este construita cu strazi si piete, si numai o treime este ocupata cu zone verzi, in studiu se arata ca daca fiecare al 5-lea sau al 10-lea acoperis ar fi plantat cu iarba, atunci suprafata verde din oras s-ar dubla.

In ceea ce priveste tehnologia de executie, s-ar putea alege mai multe tipuri de plante, de la vita salbatica, salcam catarator, trambita sau caprifoi.

“Efectele si beneficiile fatadei inverzite se obtin in timp, costurile amortizandu-se si ele treptat. A realiza o fatada inverzita este o investitie pe termen mediu si lung. Amplificarea suprafetei verzi in spatiul respectiv il imbunatateste din punct de vedere estetic, amplifica aportul de oxigen in zona si are un impact asupra starii generale psihice a comunitatii”, spune arhitectul Horatiu Racasan.

In studiul prezentat este detaliat inclusiv un tabel de costuri pentru o investitie de acest fel. Astfel, un metru patrat de fatada inverzita ar costa 108,85 de lei. O varianta de finantare pentru acest proiect ar putea fi fondurile de mediu.

Gradina de pe bloc

Prin implementarea unui astfel de proiect, s-ar incuraja si dezvolta agricultura urbana. Arhitectii clujeni si-au imaginat blocurile gri din oras acoperite cu straturi de legume, pe acoperis.

“Se pot cultiva legume, cereale, ciuperci, radacinoase, fructe, precum si plante aromatice, medicinal sau ornamentale”, este solutia propusa.

Proiectul a fost realizat de catre arhitectii Horatiu Racasan si Andrei Koves, alaturi de alti colaboratori, si a fost nominalizat in cadrul premiilor BATRA 2013.

Primarul Emil Boc a fost deschis propunerii, si a spus ca va incuraja demararea unui proiect-pilot in Cluj-Napoca.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *