Berea este produsul obtinut prin fermentatia alcoolica, cu ajutorul tulpinilor de drojdie Saccharomyces carlsbergensis sau Saccharomyces cervisiae, a unui must preparat cu malt prajit, din orz sau din grau sau din ambele simultan, cu un gust amarui datorat hameiului sau derivatilor sai. Culoarea berii depinde de modul de uscare a maltului: daca fermentarea se face la temperaturi scazute se obtin varietati de bere deschise la culoare, stil “larger”; daca are loc la temperaturi mai ridicate se obtin sortimente de bere inchise la culoare sau bruna.
Compozitie
Berea, complet lipsita de grasimi si de colesterol, este bogata in nutrienti: zaharuri usor de digerat (maltodextrine); saruri minerale, in special de potasiu, calciu si fosfor; vitamine din grupa B si vitamina C; polifenoli si tanini, substante a caror actiune antioxidanta combate producerea radicalilor liberi; hamei, care imbogateste berea cu izoflavoni – substante apartinand grupului de fitoestrogeni, cu lupolina si umolene, subtante cu actiune usor sedative si calmanta, care stimuleaza apetitul si digestia.
Blonda, neagra sau bruna, berea cu tarie slaba (2-6 º) are un continut caloric modest: 30-35 kcal la 100 ml. Continutul caloric se mareste pe masura ce creste taria berii: se poate ajunge pana la aproximativ 60 kcal la 100 ml pentru berea speciala cu malt dublu (8-9 º). Pe piata se gasesc unele tipuri de bere speciala: bere “light”, cu o tarie foarte redusa, si cea “fara gluten”, recomandata persoanelor care sufera de boala celiac (sau celiachie), adica de intoleranta la gluten, o proteina prezenta in aproape toate cerealele.
Berea ca aliment
Berea se serveste rece, dar niciodata inghetata, la o temperature de 6-8 ºC si, ca si vinul, poate insoti numeroase feluri de mancare cu gust delicat (berea blonda) sau cu gust mai pronuntat (berea neagra).
Multe preparate culinare, mai ales cele provenite din nordul Europei, includ berea ca ingredient: in particular, pentru a spori savoarea condimentelor pe baza de branzeturi, pentru prepararea mancarurilor de orez sau a supelor de cereale si legume, si chiar pentru carne, peste si verdeturi. Berea, de asemenea, este utilizata in prepararea dulciurilor care contin samburi.
Asortarea berii la diferite feluri de mancare difera mult de la o tara la alta. In Danemarca berea se consuma asociat cu un distilat de secara, denumit “aqua vit”, bine racit, care ar servi la incalzirea prealabila a stomacului. Ti se recomanda apoi, una dintre nenumaratele specialitati de peste.
In Bavaria, berea se consuma, de preferinta, cu carnaciori si mustar. Cine doreste insa sa cunoasca traditia locala va alege una dintre multele sortimente de bere de grau (weissbier), carnaciori albi din carne de vital si mustar dulce. La noi in tara, berea merge bine cu mititeii sau carnaciorii si, bineinteles, mustar. O combinatie mai putin cunoscuta la noi este consumul de bere cu ridiche alba taiata in felii subtiri si bine sarate.
Lasand la o parte obiceiurile si traditiile locale se poate afirma in general ca berea se asorteaza cu toate mancarurile sarate, bine condimentate, ca: ciolan de porc, sarmale, toate sortimentele de branzeturi fermentate, chips-urile din cartofi, alune, saratele etc.
Berea se poate folosi si ca ingredient la prepararea unor mancaruri, in primul rand de supe: supa de bere poloneza, supa de bere ruseasca ilona, supa de bere olandeza, elvetiana etc. Se pot prepara si o serie de mancaruri cu bere, ca: ollebrod-ul danez, gulasul de Boemia sau beefsteak-ul berarilor.
Poate merita a mai fi amintite: combinatii reusite intre bere si diferite fructe, sillybubbles, un amestec de bere, vin rosu, zahar si smantana, cocktail-uri de bere si pepene, hot pint, o combinatie de bere, zahar, oua si whisky, che-nacrum, o combinatie intre bere, zahr, rom si cateva felii de lamaie, si lista unor astfel de retete ar putea continua. Se afirma ca gustul unor astfel de combinatii sunt unice, greu de imaginat si mai cu seama, greu de uitat.
Berea ca medicament
Puterea tamaduitoare a alcolului este cunoscuta de foarte mult timp. Asta numai daca este consumat cu moderatie., fara excese. Consumul regulat de bere ajuta la buna functionare a rinichilor si previne aparitia calculilor. Efectul ei diuretic ajuta la eliminarea toxinelor acumulate in tesuturi. Bogata in vitamina B, aminoacizi si fier este o bautura recomandata chiar celor care sufera de anemie sau vin dupa o perioada lunga de convalescenta.
Desi vinul este campionul absolut al beneficiilor alcoolului asupra sanatatii, berea nu se lasa mai prejos. Berea ne poate apara de eventualelele probleme ale inimii. In plus, poate contribui la scaderea valorilor colesterolului rau din sange. Se afirma de multe ori ca un consum regulat de bere ar duce la aparitia burtii inestetice. Cerecetari recente facute in Cehia pe 2000 de consumatori de bere au aratat ca aceasta bautura nu a fost gasita responsabila de rotunjimea taliei.