Bani de la „nașu” Boc pentru ONG-uri mai mult sau mai puțin non profit

Pe lângă proiectele de suflet ale primarului Emil Boc, precum dezvoltarea aplicațiilor și joaca de-a tehnologia, un alt „proiect” de tocat banii publici vizează alocările bugetare pentru tot soiul de organizații non-guvernamentale, care numai non profit nu sunt. Este modalitatea preferată la care apelează administrația locală: alocă sume importante din bugetul public pentru diverse ONG-uri, organizații care, la rândul lor, se ocupă de chestiuni „de cultură”. 

Sub această umbrelă „culturală” care, între noi fie vorba, n-are nimic de-a face cu cultura înaltă, sunt organizate diverse evenimente publice, sunt realizate așa-zisele proiecte mai mult sau mai puțin de interes public. 

Singura hibă aici, pe care nu putem să nu o amintim, este că aceste organizații sunt foarte apropiate de administrația locală. 

Cum nu poți deține și dezvolta un business în calitate de funcționar public, o afacere care să te aducă în situația de incompatibilitate, slujbașii plini de idei de afaceri – cu mult mai multe decât ideile cu caracter social care să vină în sprijinul unei comunități - au dezvoltat un business mai aparte: finanțarea ONG-urilor. 

În cele ce urmează vă supunem atenției alocările bugetare – neramburasabile – operate de către Primăria Cluj-Napoca în cadrul celei de-a doua sesiuni din anul 2019.

Cu câteva observații preliminare: 

această „informare” nu a beneficiat de popularizarea necesară.

Adică a fost publicată pe site și cam atât. Fără prea multă reclamă sau tam-tam, spre deosebire de alte „proiecte” publicate de către edilul clujean și preluate de toți ceilalți slujbași municipali.

(În paranteză fie spus, dacă veți urmări paginile de socializare ale peneliștilor cu funcții din municipalitatea clujeană veți constata că sunt lipsite de personalitate, cu mici excepții, nefiind nimic altceva decât niște extensii virtuale ale paginii de socializare a primarului Emil Boc. 

„A zis șefu’ că-i un proiect de bine, haideți să share-uim”. Nimic mai mult). 

Ei bine, acest proiect de finanțare a ONG-urilor nu a fost supus îndeajuns atenției publicului, întrucât a fost încropit pe „genunche”, vorba lui PLM. 

Prin urmare, discutăm despre un apel TOTAL nemediatizat. 

Oare de ce?

O altă observație constă în faptul că sunt finanțate de la bugetul local aceleași organizații, centre culturale și asociații, an după an. Altfel spus, unele asociații există doar pentru că sunt finanțate constant din banii publici, iar alte inițiative, care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate, o fițuică lipsă sau un docoment greșit întocmit face ca o inițiativă nouă să fie distrusă de la bun început. 

Astfel, spre exemplu, Asociația Adevărul Revoluției are proiectul respins din cauza că la ANAF s-au cam încurcat hârtiile și nu a fost oferită la timp dovada validării bilanțului. 

Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai, care solicitase o sumă de 15.500.00 lei s-a trezit cu proiectul încadrat drept „neeligibil”, din același motiv al lipsei dovezii de validare a bilanțului de la ANAF. 

Lista poate continua. 

În schimb, constatăm că activitatea Centrului Cultural Clujean, adică a Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană - care n-a reușit să obțină pentru Cluj-Napoca titlul de Capitală Culturală și, drept rezultat, s-a rebrănduit - este sponsorizată la greu de municipalitatea clujeană: 

pentru proiectul denumit „Cultura Schimbării”, CCC a primit 260.000.00 ca să desfășoare în perioada 20 10 2019 – 17 12 2019 o transformare radicală în plan cultural. Desigur, cultura asta ține exact până la începutul Sărbătorilor de Iarnă, când preocupările înalte vor fi date la o parte pentru a face loc patimilor pântecelui. 

În toamna anului trecut, Centrul Cultural Clujean incasa din banii publici suma de 500.000 de lei pentru evenimente festive sub cerul liber, mici și cârnați, plus alte găselnițe cu caracter cultural.

De remarcat că CCC primește de fiecare dată sume generoase, apropiate de cele solicitate inițial. 

CITEȘTE ȘI: Aceeași caracatiță de ONG-uri primește an de an sume importante din bugetul local. Primăria susține și în 2019 evenimente pentru care în trecut a alocat bani ilegal

Dedicație pentru fantoma Cluj Capitală Culturală Europeană: jumătate de MILION de lei, din banii clujenilor, pentru „povești cu pești”?

Un alt exemplu este reprezentat de cazul Federației Centrul de Interes care, pentru activitatea culturală intensă pe care o va desfășura în perioada 01 11 2019 – 30.11 2019 va incasa 40.000.00 lei din cei 60.000.00 solicitați inițial. Totul pentru organizarea Performance Days. 

În schimb, Asociația ARTA în dialog, care a propus un proiect pentru Aniversarea Cinematografului ARTA – 106 ani de la deschidere, care solicitase suma de 40.000 de lei în acest sens, s-a trezit cu dosarul respins pe criterii de ineligibilitate.

O altă problemă care ridică semne de întrebare în privința transparenței acestei proceduri de acordare a fondurilor bugetare nerambursabile pentru proiecte culturale de interes public se referă la sumele acordate: 

o asociație solicită o sumă inițială, să spunem de 60.000 de lei, dar primește 25.000 de lei.

Adică, dosarul este eligibil, proiectul este validat, dar cu o sumă mult mai mică decât cea cerută inițial pe baza unui buget calculat. Va mai fi posibilă implementarea proiectului cu acești bani? Cine decide cât din suma solicitată se acordă în final?

Asociația ESCU a solicitat inițial 60.000 de lei pentru organizarea unui muzeu temporar de publicitate și branding românesc, dar a primit doar 12.000.00 de lei. 

Asociația Locul lui Mina a solicitat 30.000 de lei pentru un proiect în vederea Celebrării unui deceniu de identitate culturală comunitară, dar a primit doar 7.000 de lei.

Asociația Mathias Rex a solicitat 43.350.00 lei pentru organizarea unui program de excelență pentru lideri ONG, dar a primit în final doar 25.000.00 lei.

Fundația culturală Intact a solicitat 35.000.00 lei pentru proiectul „Tendințe și repere în arta contemporană regională”, dar a primit doar jumătate din sumă: 17.000.00 lei. 

Ceea ce devine evident în cazul fondurilor bugetare nerambursabile este că transparența nu caracterizează acest proiect nici pe departe.

Mai întâi, proiectul nu este mediatizat.

Apoi, pe baza unor criterii obscure de eligibilitate, unele asociații sunt îndepărtate de la masa gratuită a banilor primiți de-a moca. 

Iar dincolo de orice, sunt sponsorizate aceleași oengeuri an după an. Într-un mod lipsit de transparență. Preferențial.

Dacă nu faci parte dintr-un oenge ai cărui membri s-au tras în chip cu directorii din Primărie, nu primești bani. 

în imagine: membrii Centrului Cultural Clujean alături de primarul Emil Boc și Ovidiu Cîmpean, „director în Primărie”

sursa captură: cccluj.ro

Adauga comentariu