Banca Mondială a publicat recent un studiu privind rolul oraşelor mari în sprijinirea unei creşteri sustenabile şi a unor oportunităţi economice mai bune pentru România. Modelul de creştere al celor mai de succes oraşe, între care și Cluj-Napoca, pare să fie rezultatul unui mix format din densitate demografică şi economică.
Creşterea urbană necesită o consolidare a cooperării la nivel metropolitan, pentru a asigura o planificare integrată şi furnizarea serviciilor publice, cum ar fi transportul. Însă, tocmai acest domeniu este unul dintre cele mai vulnerabile în Cluj-Napoca.
Bunăoară, Cluj-Napoca – un oraş care atrage peste 50.000 de navetişti în fiecare zi – necesită o investiţie de aproximativ 600 milioane de euro în infrastructura metropolitană de transport până în anul 2030. Bani ar fi, problema este că strategia primăriei Cluj-Napoca, pentru investiții în infrastructură este una greșită.
“Specialiștii spun că ar trebui creat acel mix de transport, adică parkingurile făcute undeva la periferia Clujului, apoi pus la punct un sistem de transport local metropolitan foarte bine optimizat. Pe de altă parte realizarea de centuri, fluidizări și optimizări în trafic cu sensuri unice, sensuri giratorii, si foarte multe alte masuri ce converg spre a fluidiza putin circulatia in zone specifice, cum urmeaza sa devina… sau este deja și Clujul”, sustine Augustin Feneșan, economist.
Pe de altă parte, nevoile de investiţii ale oraşelor mari, precum Cluj-Napoca, depăşesc resursele financiare disponibile la nivel local. În plus, degeaba accesezi fonduri europene, dacă bugetul primăriei este de cele mai multe ori prost gândit, mai spune economistul. Pentru 2017 bugetul local, este în valoare de aproape 300 milioane euro, mai mare cu 53 milioane euro decât anul trecut.
“Degeaba își propune pe 2017 50 de milioane de euro, să facă parkinguri, când nu are pregătită infrastructura. Practic, e o planificare proastă. Bani care nu vor putea fi cheltuiti din altă natură decât pur și simplu a banului”, completeaza economistul.
Referitor la intenția primăriei de a ridica mai multe parkinguri, în acest an, Feneșan crede că și această strategie trebuie regândită, pentru a nu mai fi irosiți banii, publici sau europeni.
“S-au pierdut bani în decursul anilor pentru că nu au fost aceste locații. Probabil și locațiile vor fi mai ușor de găsit în zonele periferice ale municipiului decât într-o zonă centrală sau semicentrală”, arata Feneșan.
În concluzie, economistul Augustin Feneșan este de părere că pentru a depăși această criză, autoritățile locale trebuie să învețe să-și respecte angajamentele, altfel amenzile vor continua să curgă dinspre Europa.
“Adevărul este că avem o abordare un pic depășită, ca să nu spun greșită vizavi de absorția fondurilor europene și modul de derulare a proiectelor. Aici sunt niște rigori pe care trebuie să le respectăm ad literam, altfel ele nu produc efectele scontate MUSCĂ Ne amendează zilnic pentru că nu am închis gropile și nu le-am făcut alea noi, pentru că așa s-a lucrat”, concluzionează Augustin Feneșan.