Avocatul Sergiu Morar a vorbit într-un interviu acordat pentru Ziar de Cluj despre problemele din dosarele care vizează infracțiuni silvice. Avocatul a intrat în Baroul Cluj în urmă cu opt ani de zile și s-a specializat pe infracțiuni din domeniul silvic. Trebuie menționat că acest avocat profesează împreună cu soția sa, el specializându-se pe partea de penal, iar ea pe partea de civil. Se înțeleg de minune și profesează în județe din toată Transilvania.
Urmărește întregul interviu:
Mihaela Trif: De ce pasiunea pentru a intra în dosare care privesc infracțiuni din domeniul silvic?Av. Sergiu Morar: În primul rând, pot să spun că am fost pasionat de domeniul silvic, datorită faptului că am avut un contact cu această ”materie” de când eram mic. Practic, tatăl meu este inginer silvic și m-a educat puțin anterior demersului de a intra în Barou și înainte să susțin cauze de acest tip, cele din domeniul silvic, din punct de vedere juridic. Acesta a fost motivul principal pentru care am dorit să profesez în acestă materie.
Mihaela Trif: În momentul în care auzim de dosare cu infracțiuni pe linie silvică vorbim de hoți, de tăieri de păduri, de infactori corupți. De câte ori comunicatele respective nu au coincis cu probele existente la dosar?
Av. Sergiu Morar: Să știți că de multe ori, comunicatele de presă ale parchetelor sunt redate în momentul în care se finalizează o urmărire penală. Urmărirea penală nu înseamnă neapărat și o soluție de condamnare. De foarte multe ori se poate întâmpla ca persoana care este trimisă în judecată să obțină o soluție de achitare sau o soluție de încetare a procesului penal, pe diferite temeiuri juridice. Aceste comunicate de presă date la finalizarea urmăririi penale nu sunt întotdeauna întemeiate, dar în presă se vehiculează de multe ori ca o soluție definitivă această trimitere în judecată de care se bucură organele de urmărire penală. Dar de foarte multe ori se poate întâmpla ca soluția respectivă să nu aibă suport faptic în probe și soluția să fie total schimbată de către judecători.
Mihaela Trif: Există vreo diferență între a fi avocat, în faza de urmărire penală, într-un dosar aflat în cercetare cu infracțiuni pe linie silvică față de un dosar care vizează altfel de infracțiuni. Se face ”școală” cu procurorul pentru a i se explica ce atribuții are cel cercetat?
Av. Sergiu Morar: Da. Am avut de-a face cu astfel de situații. De regulă, în momentul în care îți finalizezi studiile juridice ca și profesionist al dreptului nu ești pregătit pentru toate domeniile. Domeniul silvic presupune specializare: ai legislație primară – Codul Silvic, ai legislație secundară, legislație contravențională, ordine, hotărâri și așa mai departe. Nu ai cum să le cunoști pe toate. De aceea este foarte important ca în măsura în care există specializare din partea avocatului să i se precizeze aceste aspecte. Am avut o situație destul de comică la un parchet în care domnul procuror, în momentul în care audia martorul respectiv, i-a pus o întrebare referitoare la materialul lemnos tăiat ilegal dintr-un ”UA” și foarte surpins după aceea i-a recunoscut martorului că a aflat într-un final ce însemna acest termen ”UA” – unitate amenajistică, un termen foarte comun dintr-un Ordin, pentru modalitatea în care este organizată exploatarea materialului lemnos. Din acest punct de vedere este evident că în momentul în care tu faci o anchetă trebuie să te specializezi. Dacă nu ești specializat trebuie să studiezi, iar dacă nu studiezi trebuie asculți de persoanele care au studiat aceste aspecte. Uneor, da, chiar trebuie să facem și să precizăm aceste aspecte organelor de anchetă, întrucât există situații în care sunt interpretate în mod grești dispozițiile legale de către organele de urmărire penală.
Mihaela Trif: Ați pleda pentru un ”DNA al PĂDURILOR”? De ce?
Av. Sergiu Morar: Da. E o denumire drăguță, o lozincă cu care a fost promovată, dar e vorba de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. Eu sunt adeptul specializării, consider că în domeniul juridic, cel puțin, ar trebui să existe specializare în situația în care materia cu care te confrunți este extrem de stufoasă. Consider că trebuie să existe o astfel de specializare, dar, din punctul meu de vedere la momentul de față este extraordinar de greu, dacă nu imposibil, să faci acest lucru. Pentru că sistemul judiciar, datorită lipsei de personal, se confruntă cu o problemă cu care nu s-a mai confruntat până în prezent: existăă foarte multe dosare pentru foarte puțini judecători și nu există suficient personal pentru a întreprinde această procedură pe care ar trebui să o presupună înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.
Mihaela Trif: Dar în ROMSLIVA? Cum stăm cu personalul și de ce există atât de multe sesizări pe furtul de lemn?
Av. Sergiu Morar: În ROMSILVA, nu am cunoștințe să vă spun care e structura de personal în prezent, dar consider că în ultima vreme, datorită presiunilor ONG-urilor a exista o mult mai mare responsabilitate pentru sesizarea aspectelor legate de infracțiuni în ceea ce privește materialul lemnos.
Mihaela Trif: Vă întreb asta pentru că în cazul dosarelor penale de acest tip se pune problema pe neglijență în serviciu, rea-credință ori de încălcare a legii. Cât de ușor sau greu e pentru un avocat să demonstreze că inculpatul comite o eroare și nu o ilegalitate?
Av. Sergiu Morar: Este o chestiune de legalitate. Practic, un om de rând în momentul în care exploatează material lemnos nu are cunoștințe neapărat specializate pe materia silvică. El, în momentul în care exploatează material lemnos se bazează pe ceea ce trebuie să facă structurile. În mod normal în situația în care se cumpără material lemnos persoana respectivă preia parchetul respectiv pentru exploatare și îl exploatează în funcție de ce lemn este marcat. Am avut o situație foarte interesantă în care o persoană juridică a fost trimisă în judecată de către parchet, pentru motivul că materialul lemnos care era marcat anterior licitației, de către organele silvice, avea un alt volum decât cel pe care trebuia să îl aibă conform actului de punere în valoare. Ori aceasta este o situație hilară, după părerea mea. Așa și eu aș putea să fiu condamnat pentru furt în acest sens dacă voi cumpăra din magazin cașcaval de 600 gr, care este etichetat cu 500 gr. Este exact aceeași situație.
Mihaela Trif: Care este cea mai frecventă greșeală pe care o întâlniți în astfel de dosare?
Av. Sergiu Morar: În astfel de dosare consider că cele mai mari greșeli se raportează la lipsa de specializare în acest domeniu și la faptul că în momentul în care tu ai de-a face cu o infracțiune silvică de amploare, care presupune nu doar tăiere ilegală și furt de arbori, poate presupune abuz în serviciu sau alte infracțiuni de serviciu, trebuie să ai cunoștințe temeinice pe legislația silvică. Dacă nu le ai, există posibilitatea ca actul tău de sesizare să fie neprimit de către instanța de judecată.
Mihaela Trif: În încheiere aș dori să vă mai întreb un lucru: cum vă selectați cauzele pe care le preluați?
Av. Sergiu Morar: Ca și avocat eu am avut o teorie întotdeauna: avocații sunt mercenari. Practic, lucrăm pentru cei care ne plătesc. În situația în care apreciem că putem lua o speță, discutăm cu clienții și în situația în care aceștia sunt de acord batem palma. Dar acesta e criteriul principal: dacă ne plătesc îi luăm.