Avem Strategii de Dezvoltare pana in 2020. Si la ce ne ajuta?

Strategia judetului Cluj pentru perioada 2014-2020 a fost gata inca din 2012, cu trei ani inaintea Primariei. Cu ce folos? Ziar de Cluj va arata ce si-a propus Clujul pentru urmatorii ani si care sunt realizarile preconizate in strategiile precedente.

Strategia Judetului Cluj a fost realizata printr-un proiect cu finantare europeana, in valoare de peste 680.000 de lei, prin Programul Operational “Dezvoltarea Capacitatii Administrative”. Proiectul, care a avut ca obiectiv elaborarea Strategiei Judetului, s-a desfasurat pe o perioada de 21 de luni si a fost finalizat in luna iulie 2012. Manager de proiect a fost Mariana Ratiu, director executiv al Directiei Dezvoltare si Investitii, iar din echipa de implementare au facut parte mai multi angajati ai Serviciului Dezvoltare Locala si Regionala, Turism , dar si ai Serviciului Lucrari si Achizitii Publice. S-au identificat opt directii strategice pentru judetul Cluj: centru economic modern si competitiv, pol stiintific si educational, pol medical, centru turistic si cultural, centru al Transilvaniei – usor accesibil si cu o infrastructura moderna, Cluj-Napoca – metropola europeana, Cluj – judet verde si judetul cu servicii publice de cea mai buna calitate.

In portofoliul de proiecte prioritare pentru perioada de programare 2014 – 2020 se afla 56 de propuneri, multe dintre ele extrem de vagi, ca de exempu “Strategii pentru cultura si competitivitate in judetul Cluj”, “Pol de competitivitate”, “Tehnici moderne de furnizare a serviciilor catre cetateni” sau unele resapate din strategia precedenta, precum eternul spital regional de urgenta pentru care ar avea nevoie de 25 de milioane de euro sau terminalul cargo pentru aeroport.

Mai exista propuneri pentru reabilitarea drumurilor judetene, restaurarea si refunctionalizarea Muzeului de Arta, reabilitarea traseului Mocanitei pe Valea Ariesului, sistem pentru producerea biogazului la Centrul Agro Transilvania, o harta etnoculturala a judetului sau realizarea unor “drumuri culturale” ca de exemplu Drumul bisericilor de lemn din Cluj, realizarea unui centru expozitional regional, renovarea Cetatii Bologa sau a castelului din Rascruci, dezvoltarea speo-turismului din Apuseni sau un centru european de sport si agrement la Dej.

Mocanita de Cluj, intre Turda si Vidolm, ramane insa un proiect ingropat. Cu toate ca a fost clasata ca monument istoric, autoritatile nu vad in urmatoarea perioada vreo sansa pentru revitalizarea acesteia.

“Proiectul nu a mai putut fi realizat. S-au retrocedat terenurile peste care trece traseul mocanitei si proiectul nu a mai putut intra la finantare. Proiectul nu este realizabil, cel putin nu intr-un termen scurt”, a apreciat Tudor Stefanie, primarul municipiului Turda.

Si seful Directiei Judetene de Cultura, Victor Cublesan a fost de parere ca finantarea unui proiect de asemenea anvergura este “o problema spinoasa”.

“Anul trecut s-au finalizat procedurile, astfel mocanita este monument istoric. Este un obiectiv protejat. Linia ferata merge pana in Abrud, daca s-ar face un proiect unitar cu judetul Alba ar fi minunat. Este nevoie de o colaborare regionala, un asemenea proiect nu poate fi responsabilitatea unei singure institutii”, a fost de parere Cublesan.

De asemenea, in ceea ce priveste Castelul de la Rascruci, CJ avea planuri mari.

“Este singurul castel din judet care a scapat de retrocedare si este intr-o stare buna. Exista un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea castelului, iar in buget sunt prinse sume pentru proiect. Urmeaza sa se organizeze licitatia in urmatoarea perioada. Va fi un obiectiv cu dubla destinatie, va fi o locatie pentru primirea si cazarea delegatiilor oficiale si pentru organizarea de diverse evenimente si va fi reintrodus in circuitul turistic”, a explicat Cornelia Trif, purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean in mai 2013.

De atunci edificiul este in aceeasi stare.

In ceea ce priveste strategia pentru perioada de finantare precedenta, 2007-2013, o serie de proiecte, precum stadionul Cluj Arena, modernizarea sectiei de Hidroterapie a Spitalului Clinic de Recuperare sau reabilitarea Salinei Turda si a Bailor Sarate de la Dej si Cojocna au fost duse la bun sfarsit.

Au fost insa si poiecte nerealizate, precum reabilitarea infrastructurii sectiei in aer liber a Parcului Etnografic Romulus Vuia, estimat la 2,3 milioane de euro, sau terminalul Cargo, care presupunea preluarea traficului aerian de marfa pe linia Europa Centrala si de Vest, investitie preconizata la 10 milioane de euro si cu termen de finalizare 2013, si care a fost mutat in Strategia Judetului pentru 2014-2020. 

Un alt vis nerealizat din Strategia 2007-2013 este varianta ocolitoare Nord-Vest, de la Apahida la Floresti, care trebuia sa aiba 31,5 kilometri. Valoarea investitiei, conform planurilor s-ar fi ridicat la peste 78 de milioane de euro si trebuia finantata din fonduri europene. De asemenea, reabilitarea drumurilor judetene a fost si in vechea Strategie si in cea noua o prioritate, asa cum este si proiectul de prelungire a strazii Eremia Grigorescu pana la Autostrada Transilvania.

In fapt, marea majoritate a proiectelor propuse pentru a fi finalizate in perioada 2009-2013 au fost preluate de Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj pentru perioada 2014-2020: sistemul informatic de management al documentelor si arhivare electronica pentru Consiliul Judetean Cluj – estimat la 5 milioane de euro, restaurarea Muzeului de Arta – 8,7 milioane de euro, reabilitarea centrului istoric baroc din Gherla – 2,8 milioane de euro, statiune turistica Vladeasa – 2,6 milioane de euro, dezvoltarea domeniului schiabil, statiunea Baisoara sau reabilitarea statiunilor Someseni, Baita, Sic.

Si in Strategia Municipiului 2014-2023 gasim proiecte reincalzite, proiecte despre care se discuta de ani de zile, fara sa se faca ceva concret. In lista de proiecte prioritare gasim Extinderea si modernizarea infrastructurii sportive - Complex Cultural si Sportiv Gheorgheni; Constructia Aqua Park Grigorescu; Amenajare terenuri/facilitati de sport la unitatile de invatamant, constructii de parking-uri si desfiintarea garajelor. 15 milioane de euro sunt propuse pentru implementare proiect integrat de amenajare in scop de agrement a raului Somes si a Canalului Morii.

La fel ca in cazul Consiliului Judetean, si in strategia precedenta a municipiului se gasesc proiecte nerealizate nici pana astazi, precum reabilitarea Turnului Pompierilor si includerea lui intr-un circuit al breslasilor, propus pentru anul 2008, realizarea unui parc de distractii in parcul Colina, estimat pentru anul 2010 sau Teatrul de Vara in zona Hoia propus pentru 2009.

Adauga comentariu