2.000 de suflete de la Pata Rat, oameni care traiesc pe rampa de gunoi sau in apropierea ei, vor ramane, anul acesta, fara casa si fara serviciu. Rampa se inchide, iar oamenii vor lua, indiscutabil, drumul orasului. Sunt pregatite autoritatile locale pentru asta? Categoric, nu! Fac ceva in privinta asta? Din nou, nu! Pentru romii din Pata Rat, programele de incluziune sociale raman niste vorbe aruncate in vant de cei care ar trebui sa-i ajute.
Pentru Colonia din Pata Rat s-au realizat cateva programe, putine, cat sa poata fi numarate pe degetele de la o mana. Majoritatea de catre ONG-uri, foarte putine in parteneriat cu Primaria sau Consiliul Local, care s-au concentrat in special asupra copiilor. Fundatia Crestina de Ajutorare la Pata Rat deruleaza un proiect de pregatire in vederea alfabetizarii pentru copii cu varste cuprinse intre 7-10 ani, care n-au mai frecventat si nici nu frecventeaza invatamantul de masa, „ABCD-ar la Pata Rat”, implementat cu sprijinul Consiliului Local si al Primariei. In colaborare cu Primaria, proiectul “Incluziunea grupurilor defavorizate prin crearea de locuri de munca durabile in zona Pata Rat”, finantat partial din fonduri europene, a fost demarat la inceputul acestui an. Dupa 15 luni vor fi create 10 locuri de munca pentru cei 2.000 de romi din Pata Rat.
“Cand vorbim de Pata Rat, ne referim la patru comunitati diferite, cu istorie si preocupari diferite. Cei care o sa fie cel mai afectati de inchiderea rampei sunt cei din comunitatea Dallas si cei care locuiesc si muncesc pe rampa”, spune Eniko Vincze, profesor UBB si membru al Grupului de Lucru al Organizatiilor Civice (gLOC).
Aceasta sustine ca majoritatea interventiilor din Pata Rat au fost initiate de ONG-uri si au fost punctuale, interventii umanitare, care nu le rezolva, insa, problemele.
“Oamenii din Pata Rat au prestat munci utile pentru intregul oras, fara protectie, fara asigurari si salarii pe merit. Autoritatile locale, firmele de salubrizare, locuitorii orasului, cu totii au o obligatie fata de destinele acestor oameni, pentru ca au facut aceasta munca”, a declarat aceasta.
Oamenii de aici, in marea lor majoritate, nu au identitate si sunt analfabeti. Deci e greu de imaginat cum, pe viitor, vor fi angajati conform legislatiei in vigoare, fara documente de identitate sau de absolvire a scolii.
“Pe buna dreptate, ne asteptam ca autoritatile locale sa aiba un plan pe termen scurt, mediu si lung vizavi de oamenii de acolo. Lipsa de viziune si de asumare politica plaseaza problema rampei de la o autoritate la alta, de la Consiliul Local la Consiliul Judetean, fara ca cineva sa-si asume responsabilitatea. CJ spune ca a construit rampa noua, nu se intereseaza de aspectele sociale, Primaria spune ca nu e problema orasului, ca oamenii au venit din alte judete”, mai spune Vincze.
In luna februarie, senatorul PSD Alexandru Cordos spunea ca nu a uitat de oamenii din Pata Rat si ca, alaturi de Cosiliul Local Cluj-Napoca si Consiliul Judetean Cluj, dar si cu sprijin din partea primului-ministru Victor Ponta, va cauta solutii pentru integrarea romilor.
„E vorba de un proiect nou, pe fonduri europene, in care Consiliul Local si Consiliul Judetean o sa ne fie parteneri. Peste doua saptamani, am stabilit asta cu Damian Draghici, consilierul primului-ministru, o sa incercam sa gasim mai multe solutii care se refera la educatie, o scoala, locuri de munca si de joaca, problema domiciliului. Ar trebui sa gasim o posibilitate de locuinte sociale”, a declarat Cordos pentru Ziar de Cluj.
Pana acum, insa, declaratiile senatorului au ramas la stadiul de simple promisiuni.
Foto: adevarul.ro