Autoritățile clujene anonimizează datele persoanelor fizice care obțin autorizație de construire sub pretextul regulamentului GDPR

Primăria Cluj-Napoca anonimizează datele beneficiarilor autorizațiilor de construire sub pretextul aplicării regulamentului GDPR. În acest fel, numele persoanelor fizice care beneficiază de autorizație de construire sunt ținute la secret. 

Administrația publică locală invocă regulamentul european privind protejarea datelor cu caracter personal (GDPR) atunci când vine vorba de numele persoanelor fizice beneficiare ale autorizațiilor de construcție și nu publică numele acestora: 

„Autorizațiile de construire emise de către Primăria Cluj-Napoca (PCN) sunt publicate pe site, secțiunea locuire / autorizări construcții, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

În conformitate cu GDPR, date cu caracter personal înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”).

O persoană fizică identificabilă este una care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”, transmit reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, potrivit info-sud-est.ro

În timp ce unele primării din țară procedează asemenea administrației locale clujene, secretizând datele beneficiarilor de autorizații de construire, alte primării, precum cele din Oradea, Timișoara ori Sibiu continuă să facă publice numele beneficiarilor de autorizații de construire atât persoane fizice, cât și persoane juridice. 

GDPR reprezinta Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

GDRP a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L119/4 mai 2016, a intrat în vigoare la 25 mai 2016. 

A devenit aplicabil din 25 mai 2018 la nivelul întregii Uniuni Europene, inclusiv în România. 

Scopul constă în asigurarea transparenței cu privire la prelucrarea datelor personale și impunerea unor mijloace de control pentru protejarea acestora, ceea ce se traduce printr-un control mai mare la nivel individual în ceea ce privește modul în care sunt folosite datele noastre personale.  

GDPR reprezintă o evoluție normală a modului în care se utilizează datele personale, în contextul în care totul, de la telefonul inteligent pe care îl folosim, până la site-urile și aplicațiile pe care le accesăm, colectează date despre noi.

 

Adauga comentariu