Autogarile, taramuri ale nimanui. Clujul e codas cu autogarile sale in comparatie cu alte orase

Adesea autogara are rol de initiator, de ghid turistic, intrucat ofera primul cadru al orasului pentru calatorul nou venit in localitate. Cu toate acestea, in loc sa reprezinte un spatiu atractiv pentru calatorii care le tranziteaza zilnic, aceste locuri raman simple zone de trecere, de asteptare, din care singurele imagini pe care calatorii le pot lua cu ei sunt cele ale unui taram parasit. Un loc in care nu ramane nimeni niciodata in afara autobuzelor reci parcate peste noapte. In urma unei comparatii a  autogarilor din Cluj cu cele ale altor orase precum Arad, Brasov, Sibiu sau Alba Iulia, Ziar de Cluj a observat ca si aici orasul e codas, cel putin din punctul de vedere al esteticii.

Autogara, unul dintre cele mai importante puncte de intrare in Cluj-Napoca, e, totodata, si unul dintre cele mai deplorabile locuri. E un soi de no man's land al orasului. Autobuzele sunt ingramadite in parcari, iar cele proaspat ajunse din curse nu opresc niciodata la peronul pe care-l indica doamnele de la informatii. Bancile de lemn sunt vechi, vopseaua albastra incepe sa se cojeasca, iar singurul loc decent, dar cu un usor aer de spital ar fi sala de asteptare din autogara. 

La granita dintre cele doua autogari ale Clujului, Fany si Beta, se afla o cafenea care functioneaza mai mult in regim de birt. Aici fumul de tigara incetoseaza privirea si vanzatoarea e plictisita raspunzand din cand in cand la cate un flirt scurt al unui trecator. Autogara este situata la 600 de metri in spatele Garii CFR, iar noaptea locul pare parasit, cu cafeneaua si chioscul cu de toate inchise, doar cativa calatori asteapta un autobuz ce haraie ajungand la destinatie.

Cafeneaua din tabla, gardul de sarma, chioscul cu aspect comunist in vitrina caruia sunt ingramadite un amalgam de produse, dar si agitatia si dezordinea din timpul zilei transforma autogara in unul dintre cele mai mari neajunsuri ale turismului clujean. 

Sursa Foto: transdara.ro

La o privire de ansamblu, autogara din Arad, de exemplu, este cu mult mai curata. Cu peroane bine delimitate si banci de asteptare pe care nu ti-e frica sa te asezi, locul pare usor mai modern. Cu atat mai mult cu cat Autogara Arad Transadar are si o tablita digitala pe care sunt afisate traseele imediate, astfel incat, sa nu existe un continuu dute-vino al calatorilor inspre ghiseul de informatii. Autogara e mult mai spatioasa, iar cei care calatoresc nici nu au motive de teama ca in aglomeratia si agitatia din timpul asteptarii autobuzelor si-ar putea pierde bagajul. In Arad functioneaza, totodata, si autogara CTP de pe strada Corneliu Coposu, autogara care se potriveste esteticii generale de taram al nimanui, care in urma cu sase ani a fost mutata la marginea cartierului Gradiste. Aici circulatia e mai restransa, intrucat trec doar autobuze care au trasee la nivelul judetului.

Sursa Foto: looms.ro

In Brasov exista trei autogari, Autogara 1 aflandu-se chiar langa Gara CFR, o cladire impunatoare, dar veche, cu o arhitectura caracteristica cladirilor marcate de regimul totalitar. Autogara Codreanu2  de pe Strada Avram Iancu se apropie, ca aspect, de autogara Fany din Cluj-Napoca. Nici aici nu lipseste chioscul ,,cu de toate" langa care se afla chiar si o umbreluta inscriptionata Coca-Cola, ce emana un constant iz de vacanta. Calatorii pot savura o bautura rece in mijlocul autogarii la bancuta de lemn, o oaza usor rustica, chiar kitschoasa, de asteptare, in mijlocul marii de asfalt.

Autogara Codreanu3 corespunde unei cladiri de doua etaje cu un aspect la fel de invechit, peste care a trecut timpul. Nici culorile cladirii, un alb devenit deja gri si un visiniu sters de vreme, nu mai sunt atractive, aici, insa, stationeaza autobuzele pentru satele din imprejurimile Brasovului. Firma care gestioneaza autogarile Codreanu se numeste Transbus Codreanu, Constantin Codreanu fiind fostul manager al acesteia. In prezent el a fost hirotonit preot si slujeste la manastirea Codreanu de la Oituz.

Sursa Foto: transira.ro

Autogara Transmixt din Sibiu e ceva mai spatioasa decat cea din Cluj. Autobuzele nu sunt inghesuite in parcari si nici calatorii nu se mai simt claustrati de acestea in timpul ce asteapta in autogara. Cladirea are un aspect ceva mai modern, fara a fi izolata de garduri inestetice sau fara a fi inconjurata de magazine alimentare cu aspect de piata, cum se intampla la Cluj, unde, chiar langa Biroul de Informatii si cel de achizitionare a biletelor se afla un magazin alimentar, iar imediat langa acesta cunoscuta cafenea cu rol de birt. In Sibiu optiunile nu sunt asa de numeroase in materie de popas, existand in apropiere un fast food, unde calatorii pot sa bea si o cafea in mirosul de cartofi prajiti si snitele incalzite la microunde. Un plus al autogarii il reprezinta marcajele auto, delimitarea peroanelor si a locurilor de parcare dintre masini.

Alba Iulia are o autogara ceva mai micuta din punctul de vedere al cladirii, insa cu un spatiu extins si bine organizat la nivel de delimitare a parcarilor de peroanele de asteptare pentru calatori si de cele unde sosesc autobuzele pentru urmatoarea cursa. Autogara se afla pe Strada Iasilor, iar mica cladire rosie este proaspat vopsita asortandu-se cu portiunile de asfalt care delimiteaza peroanele autobuzelor. Fata de Autogara Fany sau Beta de la Cluj, aici, calatorilor nu este greu sa identifice zona de sosire a masinii pe care o asteapta, nici nu se amesteca cu ceilalti, care inca mai au de asteptat autobuzul.

La o privire de ansamblu, in niciunul dintre orasele amintite autogarile nu se afla inghesuite una langa cealalta. Spatiul autogarilor este unul deschis, fara a fi ingradit de un gard de inestetic de sarma, cum se intampla la Cluj-Napoca.

Adauga comentariu