Audierea deținuților prin videoconferință, un proiect vechi de șapte ani, este aproape nefuncțional. Ce spun avocații și judecătorii din Cluj

În 2010, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a investit 2,6 milioane lei în montarea sistemelor de videoconferinţă în penitenciare, care permite audierea deținuților în instanță, direct din penitenciar, fără să mai fie necesară deplasarea acestora. În 2010, sistemul a funcționat doar în unele penitenciare -inclusiv la Gherla-, iar patru ani mai târziu a fost extins la nivelul tuturor celor 46 de unități din țară. Abia în 2014 s-a și reglementat din punct de vedere legal folosirea acestui sistem. Cu toate că de trei ani este posibilă audierea deținuților în instanță și s-ar putea economisi bani frumoși din folosirea la modul serios a acestui sistem, audierea prin videoconferință este folosită foarte rar, iar ANP dă bani pe transportul deținuților la instanțe.

În anul 2016, sistemul de videoconferinţă a fost folosit în doar 25 de penitenciare, iar instanţele de judecată au efectuat doar 49 de audieri ale deţinuţilor, arată un raport ANP. Până la ora încheierii redactării acestui material, reprezentanții Penitenciarului Gherla nu ne-au comunicat numărul de audieri în instanță prin videoconferință de la această unitate.

Judecătorii și avocații clujeni nu au avut clienți care să fie audiați prin sistemul de videoconferință și tind să creadă că nu este cunoscută această metodă.

“Acest sistem nu este cunoscut. În primul rând, sistemul de videoconferință a început să funcționeze de câteva luni în penitenciare și nu știu dacă toate penitenciarele au sau nu acest sistem. În al doilea rând, legea, mai exact noul Cod de procedură penală, s-a modificat și s-a pus la punct în 2014, când s-a prevăzut în mod expres posibilitatea utilizării sistemului de videoconferință. Iar în al treilea rând, cred că există și dezinteresul unor deținuți pentru că sunt mulți care preferă să se mute de la un penitenciar la altul doar pentru a găsi unul mai bun și atunci preferă să vină la instanță, ca astfel să poată fi transferați la penitenciar. Atunci nu au interesul să stea în penitenciar și să aibă dialogul prin sistemul de videoconferință”, este de părere judecătorul Cristi Danileț.

El spune că în cele trei luni de când s-a întors la Tribunalul Cluj nu a avut nicio situație de audiere prin videoconferință. Despre acest sistem, Danileț consideră că eficient și oferă aceleași drepturi deținuților.

“În 2014 s-a reglementat în mod amănunțit, în Codul de procedură penală, sistemul acesta de videoconferințe, inclusiv cu deținuții din penitenciarele noastre. Încă nu este suficient de cunoscut. Trebuie avută aceeași încredere în transmisiunea și audierea prin acest sistem la fel ca în cea din sala de judecată. Vor fi urmărite aceleași garanții: dreptul la apărare, dreptul la întrebări”, afirmă Cristi Danileț.

Nici avocații clujeni nu au avut de-a face cu acest sistem și este de la sine înțeles din moment ce în toată țara au fost făcute anul trecut doar 49 de audieri prin videoconferință.

„Eu nu am avut clienți care să fie în situația respectivă. Au fost și situații când s-a refuzat, de exemplu când a fost cazul de mers la Înalta Curte. Vorbim despre transferul de la Penitenciarul Gherla până la București, care este atât de problematic, ca și condiții de transfer, încât refuzau să participe la ședințele de judecată pe acest motiv și cereau să fie judecați fără să fie prezenți”, declară avocatul Sergiu Bogdan.

Judecătorul Cristi Danileț precizează că utilizează frecvent sistemul acesta pentru străinătate.

“De cel puțin zece ani avem sistem de videoconferințe cu străinătatea. Aș putea spune că mai des îl avem cu străinătatea decât cu sistemul național”, subliniază judecătorul.

Reprezentanții sistemului judiciar din Cluj subliniază că sistemul de audiere prin videoconferință este în avantajul clienților și al penitenciarelor. Dar cu toate acestea nu este utilizat decât foarte rar.

„Fără îndoială că sistemul este un avantaj major pentru clienți. Pentru avocați e mai ușor să fie omul prezent pentru că ar trebui să fie prezent în două locuri ca și avocat și acest lucru este un pic problematic. Dacă ești în sala de judecată la televizor, nu poți să fii și lângă el. Dar când condițiile de transfer sunt foarte problematiceeste o variantă rezonabilă din perspectiva acelei persoane. Sunt o grămadă de proceduri în care legea spune că trebuie să fie prezenți, dar prezența lor este pur formală”, adaugă Sergiu Bogdan.

Acest sistem de videoconferinţă este format dintr-un monitor de mari dimensiuni, cu boxe, o cameră video de mare rezoluţie, un microfon, şi un computer conectat la internet. Acestea se montează într-o cameră izolată de restul penitenciarului, pentru a asigura protecţia datelor cu caracter personal. În momentul în care instanţa de judecată audiază o persoană aflată în detenţie prin videoconferinţă, alături cel audiat trebuie să se afle şi un avocat care să îl reprezinte. Audierea se realizează în direct, iar conexiunea este securizată de SRI astfel încât transmisiunea să nu fie interceptată.

Adauga comentariu