Recomandările Curții de Conturi pentru reformarea sistemului universitar sunt absolut absurde, blocate într-un set materialist de gândire în care totul trebuie să se traducă în „eficiență economică”. Au ajuns contabilii să cuantifice educaţia şi cercetarea după ce politicienii le-au distrus.
Investiţiile în cercetarea de bază se fac fără a se aștepta „eficiență economică”, cuantificabilă și imediată. Cercetare de bază este neprofitabilă şi neproductivă pe moment, aşa cum vor contabilii încuiaţi care nu pot să priceapă cât de esențială este pentru progresul științific, economic și social. Dacă Fleming stătea după contabili, nu aveam puenicilina. Nu aveam vaccinurile dacă depindea de eficienţa „productivă” „recomandată” de contabili.
Cercetarea de bază, ceea ce ar trebui să o facă universitățile, nu poate fi profitabilă sau eficientă economic în sensul clasic și nici nu se așteaptă nimeni să fie. Bun, nimeni în afara contabililor de la Curtea de Conturi a României.
Cea mai absurdă recomandare este eliminarea aproape completă a cercetării din universități. Universitățile sunt în primul rând instituții de cercetare, iar doar în al doilea rând, în subsidiar, instituții de educare şi pregătire a noilor generații.
Iar cea mai bună educație vine de la cel care produce cunoaștere, nu doar o memorează și o reproduce mimetic.
