Ar fi meritat Clujul excluderea din competitia CCE din cauza segregarii de la Pata Rat?

Cateva ONG-uri au cerut ieri excluderea catorva orase din concursul pentru titlul de Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru ca “modul de raportare al autoritatilor publice fata de propriii cetateni incalca valorile europene”. Clujului i se reproseaza fenomenul Pata Rat. Juriul competitiei a anuntat intre timp finalistele, intre care se numara si cateva dintre orasele incriminate. Ziar de Cluj si-a propus sa analizeze in ce masura felul in care autoritatile au gestionat problema romilor de la Pata Rat merita sa fie “sanctionat” in acest fel.

Pozitia a fost mediatizata sub forma unui semnata de cei de la ActiveWatch, Romani Criss, Militia Spirituala si Pro Patrimonio. Prima evaluare a juriului care a avut loc in aceasta saptamana este numita “o miza care combina orgoliul cu practicul, dar si cu placutul: cetatenii urbei devenita capitala europeana pentru un an de zile vor fi mandri si, la fel ca ei, dar mai rau, oficialitatile vor infunda cu exercitii de mandrie toate canalele disponibile pentru lauda; dincolo de piepturi umflate, insa, calitatea de capitala europeana poate sa devina, daca administratia locala este bine responsabila si organizata, o resursa de dezvoltare de termen mediu si lung”.

In ceea ce priveste Clujul, este adusa in discutie evacuarea comunitatii de romi la Pata Rat.

“Municipalitatea a evacuat in decembrie 2010 o comunitate formata din 76 de familii in majoritate de etnie roma din municipiu si le-a reasezat in niste spatii construite special, niste „casute sociale“, in afara localitatii, pe marginea gropii de gunoi de la Pata Rat. Interventia a fost calificata ca segregationista, rasista de multe organizatii de drepturile omului romanesti si straine: „Rasismul practicat impotriva romilor a justificat aceste expulzari in fata populatiei majoritare prin sustinerea ideii conform careia locul romilor este langa gunoaie.“ (stiri de Cluj, 17.07.2015). Mai mult, administratia locala refuza cu consecventa sa acorde un statut legal acestor persoane, ceea ce inseamna, implicit, ca ele sunt mentinute in conditia de noncetateni pentru a nu li se acorda nici un fel de drepturi”, acuza semnatarii scrisorii.

Activistul clujean Adrian Dohotaru se declara de acord cu demersul Active Watch.

“Nu cred ca ar trebui sa aiba Clujul sau alte orase acest titlu, atata timp cat autoritatile recurg la evacuari fortate ale unor parti din oras. De pilda, para Rat-ul este cel mai mare ghetou din tara, si, potrivit unui studiu, 42% dintre oamenii de acolo au fost evacuati de autoritati. In conditiile astea e destul de ipocrit sa candidezi la un astfel de titlu care are ca premise un oras mai incluziv, mai tolerant, mai divers”, a apreciat acesta, pentru Ziar de Cluj.

Dohotaru admite ca proiectul CCE ar putea fi o sansa de salvare a celor afectati de fenomen, insa “e bine sa apara astfel de pozitii”.

“E o sansa de a repara unele neajunsuri ale orasului, unele greseli de politici publice. Acesta e rolul acestor pozitii, nu cred, sincer, ca are sanse de a duce la retragerea candidaturii, insa e foarte multa propaganda in jurul capitalelor culturale. Exista studii realizate de economisti independenti care arata, la nivelul mai multor orase, peste 20 care au fost CCE, ca exista multe efecte negative decat pozitive. Toti vorbesc in termeni propagandistici de efectele pozitive, dar nu ne uitam la cei care emit acele pareri. Sunt cei care au cel mai mult de castigat , fie politic, fie in termenii industriilor creative, al ONG-urilor care au de beneficiat in urma unor fonduri care ar putea sa vina. E vorba de mai multe segmente economice din oras, dar poti sa pierzi. Din cauza unor preturi ridicate, de pilda, asa cum s-a constatat la Sibiu. Sunt foarte multe lucruri care ar trebui luate in calcul in momentul de fata, dar nu se face asta”, a spus activistul.

Acest tip de mesaje ar avea rol de atentionare

“Orasul, in cazul Clujului, trebuie sa vina cu masuri concrete, dincolo de proiecte, programe de de-segregare a Pata Ratului in cazul nostru. Fie ca e vorba de Baia Mare sau de Bucuresti, trebuie sa vina cu masuri concrete. Acesta e de fapt mesajul adevarat. E nevoie si de astfel de critici, eu le vad constructive, pentru ca, altfel, castiga tonul acesta propagandistic. Nu ne dam seama cand suntem manipulati. O manipulare ar fi ca daca am castiga titlul, simpatia ar merge sa mearga spre administratia respectiva, care poate ramana la putere inca un deceniu din acest motiv”, a mai spus acesta.

Tudor Giurgiu: “Una e sa recunosti ca ai o problema si alta este sa ceri eliminarea candidaturii”

Regizorul Tudor Giurgiu are o alta opinie.

“Eu cred ca una este sa semnalezi o disfunctionalitate si alta este sa ceri o eliminare. Problema asta o cunosc, am citit chiar ieri un articol cutremurator scris de Adi Dohotaru. E o chestiune care nu ne cade bine, dar titlul asta si tor procesul de Capitala Culturala Europeana are o durata de timp, nu se acorda unui oras care si-a rezolvat toate problemele. Inclusiv noi in discutia cu juriul am spus si lucrurile care nu ne convin. Nimeni nu s-a dus acolo sa machieze candidatura Clujului, ci, dimpotriva, proiectul in sine daca e citit spune foarte clar care sunt si pericolele. De aici pana la eliminare e o mare distanta. Una e sa recunosti ca ai o problema si alta este sa ceri eliminarea candidaturii”, a apreciat directorul TIFF.

Ceea ce se intampla la Pata Rat ar putea fi un aspect pe care proiectul poate chiar sa mizeze.

“Sunt multe lucruri care ar putea accelera procesul. Inclusiv problemele legate de infrastructura culturala sunt mari. Se adauga, evident, chestiunile legate de interculturalitate, de cat de mult stim despre cultura maghiarilor si si invers, si, evident, despre integrarea romilor. Toate acestea sunt chestiuni inca nerezolvate”, a subliniat Giurgiu.

”Intr-o lume normala, lucrurile nu sunt in extrema”

Psihologul Daniel David precizeaza din capul locului ca nu a urmarit indeasuns evolutia fenomenului Pata Rat.

“Nu cunosc in multe detalii problema asta, dar eu as spune asa, ca mentalitate generala, ca trebuie sa intelegem ca intr-o lume normala lucrurile nu sunt in extrema. Nu esti perfect sau mizerabil. Intre cele doua extreme exista lumea normala. Noi socotim asa: trebuie sa fii perfect, iar daca nu esti perfect, esti bun de dat de pamant. Cred ca lucrurile se intampla asa si cu Clujul, mai ales ca e un oras atat de mare si de complex. Are multe lucruri bune, multe lucrui proaste, dar asta nu inseamna ca trebuie sa desfiintam tot ce inseamna Clujul. Lucrurile care merg prost trebuie corectate. Aceasta reactie reflecta din nou acest stil, de a sari dintr-o extrema in alta, in care din teza as trece in antiteza”, a declarat Daniel David.

Pozitia lui Florin Morosanu, directorul executiv al Asociatiei Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala Europeana a fost una scurta si concisa.

“Faptul ca in fata juriului echipa noastra a avut un reprezentant al comunitatii rome si ca in aplicatie am abordat acest subiect este suficient. Respectam in acelasi timp decizia juriului”, a precizat acesta.

Ce acuzatii i se aduc celorlalte orase

Alaturi de Cluj, pe lista oraselor care ar trebui inlaturate de la candidatura se mai afla si Baia Mare, incriminata pentru zidul care desparte comunitatea roma de restul orasului si show-ul pe care primarul Chereches la pus la cale pentru a-l integra in oras.

“Asemenea declaratii si fapte care au fost calificate ca incalcand legea au sansa sa castige o eleganta roba europeana, simbol al respectului fata de valorile Uniunii Europene, daca municipiul condus de Chereches ar beneficia de titlul de Capitala Europeana a Culturii”, spun cei de la ActiveWatch.

Si Sfantu Gheorghe are un zid, “mult mai vechi, care a fost construit in anii ’80, dar este pastrat si azi pentru a separa oamenii de „ne-oameni“ – respectiv de cetateni romi, o comunitate extrem de saraca”.

“Simptomele rasismului sunt identice cu cele ale primarului Chereches, doar ca sunt exprimate mai frecvent in limba maghiara”, apreciaza acestia.

Mult mai multe critici i se aduc insa Bucurestiului, de la expropieri la evacuari si pana la vulnerabilitatea fata de incendii.

“Nu am inspectat alti candidati la calitatea de Capitala Europeana a Culturii. Cei de mai sus sunt doar cei care au o notorietate mai mare. Pentru acestia, organizatia noastra cere eliminarea de pe lista candidatilor la calitatea de Capitala Europeana a Culturii pentru ca modul de raportare al autoritatilor publice fata de propriii cetateni incalca valorile europene. Iar Bucurestiul ar putea candida la titlul de Capitala Criminala Europeana”, au avertizat activistii. 

 

Adauga comentariu