Apropo de vaccinarea cu AstraZeneca: nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi, căci mâine s-ar putea să fie prea târziu

Să ne vaccinăm cu AstraZeneca, să nu ne vaccinăm? Ne apără AstraZeneca sau ne omoară? Aceasta este gâlceava zilei. Suntem bombardați continuu cu opinii pro și contra vaccinului AstraZeneca. Analiștii, cârcotașii și aflătorii în treabă dezbat aprins subiectul, deja de mai bine de o săptămână. Pe ici-pe colo, mai răzbat nebăgate în seamă opiniile unor specialiști. Dar cine să-i mai audă pe ei în noianul de opinii care mai de care mai „pertinente” ale dătătorilor cu părerea? Nu-i vorbă, am citit și câteva analize pe subiect, la obiect, ale unor jurnaliști respectabili, bazate pe argumente științifice și logice. Concluzia unora era să ne vaccinăm liniștiți cu AstraZeneca, în timp ce alții ne îndemnau să judecăm și să decidem în consecință.

În general, fiecare dintre tabere, căci deja comentatorii și opinia publică s-au împărțit în tabere pro și contra AstraZeneca, vine cu argumentele ei, unele obiective, altele subiective. Vaccinați-vă cu AstraZeneca spun cei din tabăra pro, căci în Marea Britanie s-au vaccinat peste 17.000.000 de oameni cu acest ser și nimeni nu a pățit nimic. Și în România s-au vaccinat o grămadă cu AstraZeneca și nu s-a consemnat nici un mort, nici o mâncărime și nici o tromboză. Au dreptate. Lăsați Marea Britanie și România spun cei din tabăra contra, uitați-vă la Norvegia, Germania, Austria etc., care au suspendat vaccinarea cu acest ser. Păi ce, iese fum fără foc? Nu. Și aceștia au dreptate. Numai că, grijă mare, aparențele înșală. Suspiciuni nu-i totuna cu certitudini. Chestie de amănunt.

Până la urmă, se pare, toți au drepate. Și-atunci, stai să te întrebi ce e de făcut? Să te vaccinezi cu AstraZeneca sau să aștepți cu lunile după un alt vaccin? Numai că virusul nu stă după tine. Riști ca până să te hotărăști tu ce și cum, să te prindă. Și să te nenorocească.

Suntem cam ca în fabula măgarului lui Buridan, care zice aşa: „A fost odată un măgar flămând care avea în apropierea sa două grămezi de fân de mărime egală şi la distanţă egală de el. Nehotărât, măgarul privea la stânga şi vedea o grămadă de fân, privea la dreapta şi vedea o grămadă de fân identică. Cum amândouă îl atrăgeau cu aceeaşi putere, nu reuşea să se decidă pentru nici una din ele. În cele din urmă animalul a murit de foame pentru că nu s-a hotărât să mănânce din nici una dintre cele două grămezi”.

Așa cum măgarul a murit așteptând să se hotărască, și în cazul vaccinării așteptarea poate să însemne moartea. Prin urmare, zic eu, să-i lăsăm pe ăștia în pace să combată până nu mai pot și să apelăm la înțelepciunea unor vorbe din bătrâni: nu da pasărea din mână pe cioara de pe gard și nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi. Căci mâine s-ar putea să fie prea târziu.

Adauga comentariu