Aproape totul despre soia

Soia a revolutionat alimentatia umana in mai mare masura decat a facut-o cartoful intrucat poate tine locul carnii, laptelui si oualelor. Si este ieftina. Chimia alimentara a concluzionat ca soia nu numai ca poate inlocui o hrana mai substantiala si mai scumpa, dar de multe ori este mai sanatoasa decat produsele pe care le-a inlocuit.

 

Ca planta, soia (Soia hispida sau Glycine soia) face parte din familia Leguminoase papilonate si este originara din China. Statele Unite si Brazilia sunt cei mai mari producatori de soia; productia italiana este pe primul loc in Europa. In Romania se cultiva cam 78 mii t soia si cuvantul este inca “lipit” de binefacerile epocii comuniste, alimentatia cu produsele din soia fiind inca destul de scazuta.

 

Planta are tulpina dreapta si ramificata, cu flori albe sau violete, cu pastai lungi de 3 cm, de culoare galben-bruna sau neagra si boabe lungi de aproximativ 1 cm (ovoidale sau in forma de rinichi) de diferite culori. Se cultiva si se comercializeaza mai multe varietati, dintre care mai cautate sunt cele verde, rosie  si galbena.


Ce contine?



Soia este unul dintre alimentele cele mai importante din lume, in special ca proteine (38 %). Dintre leguminoase, este cea mai bogata in acizi garsi esentiali si cea mai saraca in carbohidrati.

 

Soia contine: grasimi; carbohidrati; proteine bogate in aminoacizi esentiali pe care organismul nu e in stare sa-i sintetizeze – spre deosebire de proteinele altor legume, in care acestia se gasesc in canitati reduse; izoflavoni, substante care impiedica cresterea celulelor canceroase (dar care se pierd partial prin fierbere); glucide; fibre alimentare; substante minerale (fier, calciu, sodiu, potasiu, fosfor, zinc; vitamine (C, B6, E, D). Energie 49 kcal (fasolea soia) si 398 kcal (boabe soia) la 100 g.


Dietoterapii


Numeroase studii conduc la concluzia ca alimentatia cu soia contribuie la prevenirea aparitiei tumorilor, la scaderea nivelului de colesterol “captiv” in sange si combate osteoporoza si disfunctiile din perioada de menopauza.

 

Pentru ulcerele de stomac sau de duoden, pentru cancer, diabet si probleme de ficat, rinichi si vezica, laptele de soia constituie un adevarat tratament. Este usor de digerat, nu se acreste, este puternic alcalin si bogat in elemente minerale.

 

Proteinele sunt absolut indispensabile pentru musculatura; soia este singurul aliment de origine vegetala care contine mai multe proteine decat laptele si ouale.

 

Derivate alimentare din boabele de soia

 

Boabele de soia se gasesc in comert uscate, ambalate in plicuri, ca lintea sau nautul, la plafar, in magazinele alimentare specializate si in supermarketuri. Derivati:

 

Boabele de soia (din care se extrage si ulei) sunt adecvate pentru a fi preparate ca garnitura, ca ingredient in supele de legume, sub forma de piure ori fierte impreuna cu orezul.

 

Uleiul de soia este bogat in acizi grasi nesaturati si este de asemenea o sursa semnificativa de proteine.

 

Laptele de soia (care, ca si derivatii sai, trebuie sa poarte pe eticheta data expirarii) este recomandat pentru persoanele cu intoleranta la laptele de vaca: este mai bogat in proteine si mai sarac in grasimi decat laptele de vaca, se obtine din boabe inmuiate in apa si macinate; faina este apoi filtrata, iar lichidul alb care ramane este laptele. Laptele este delicios si apetisant, recomandat atat copiilor cat si adultilor.

 

Faina de soia (grasa, semigrasa sau degresata), adaugata intr-o proportie de circa 10 % in faina de grau (sau alte cereale) face sa creasca valoarea nutritiva a produselor de cuptor, le face crocante, moi si sfaramicioase; serveste de asemenea pentru producerea unor paste fainoase (spaghetti din soia), dulciuri, biscuiti, sortimente de paine si amestecuri de faina pentru pane.

 

Mugurii se consuma cruzi in salata, amestecati cu alte zarzavaturi si legume, ori sote in tigaie, ori adaugati in ultimul moment la supe de legume sau la creme de legume.
Tofu, obtinut din laptele de soia, poate fi intrebuintat ca inlocuitor de branza pentru persoanele cu nivel crescut de colesterol.

 

Tamari sau sosurile de soia, preparate din faina de soia fiarta, grau prajit uscat si macinat, si sare se utilizeaza drept condiment, in loc de sare pentru a da gust la diferite feluri intai, mancaruri, sosuri si marinate.

 

Miso poate fi adaugat la soteuri de legume, supe creme si supe de legume in loc de cubulet de concentrate.

 

Yuba este materia prima pentru « carnea » de soia. Bogata in ulei, proteine si zahar. Reprezinta pelicula cremoasa produsa la suprafata laptelui incalzit; multe straturi de yuba, uscate si unite la cald, formeaza o felie de “carne” prin alte procedee tehnologice  se poate obtine si o “tocana’ de soia.

 

Preparate


Soia este un aliment alcalin. Exista multe varietati de soia. Pentru comoditate, e bine sa alegeti un soi cu preparare usoara, care fierbe mult mai repede. Cel mai bine este sa pregatiti soia in abur, la presiune scazuta, aproximativ 40-60 de minute. Soia trebuie fiarta pana devine frageda, dar nu se zdrobeste. Intotdeauna trebuie inmuiata peste noapte.

 

Soia poate intra in alcatuirea a peste 50 de feluri de mancare. Boabele de soia si derivatele din ele sunt potrivite pentru oricare din produsele de brutarie, iar faina poate fi utilizata la fabricarea alimentelor pentru micul dejun, precum si pentru diabetici si copiii mici, la clatite, macaroane, gogosi, covrigi; poate inlocui pateul de gasca, carnea gatita, friptura, untul, maioneaza, supa, produsele de cofetarie, bauturile, cafeaua, berea, laptele de vaca, branza, inghetata, mancarea pentru caini. Bineinteles ca produsele cu soia trebuie corect etichetate.

 

Lapte de soia (reteta)

 

Acoperiti cu apa o ½ kg de soia si lasati-o la inmuiat peste noapte. A doua zi, spalati-o bine, acoperiti-o cu apa proaspata si lasati-o sa fiarba. Daca apa este schimbata  de cateva ori, gustul specific de soia va fi indepartat din produsul final.

 

Scrgeti apa si macinati soia. Introduceti  boabele macinate intr-un saculet de panza, legandu-le la gura. Asezati-l intr-un vas incapator, adaugati cam 2 l de apa si framantati saculetul in maini pentru a stoarce laptele.

 

Laptele se aduna in alt vas mare si se adauga alti 2 l de apa peste  saculetul cu soia macinata, reluiand procesul de framantare si de stoarcere. Laptele rezultat se adauga peste primii 2 l si intreaga cantitate se fierbe cam 20 de minute, amestecand continuu astfel incat sa nu se prinda.

 

Puteti adauga putin zahar sau miere de malt, cu grija sa nu-l faceti prea dulce. Puneti sare dupa gust. Nu folositi vase de aluminiu. Nu trebuie preparata decfat cantitatea care se consuma zilnic.

 

.ro

Adauga comentariu