"Anticoruptul" Stelian Ilea - evaziune fiscala de UN MILION de euro

Saptamanalul local Gazeta de Cluj publica in ultima sa editie o ampla ancheta jurnalistica despre procesul de evaziune fiscala in forma continua pentru care Stelian Ilea, afacerist clujean, asteapta o sentinta. Procesul a fost amanat pana acum de doisprezece ori, fara a exista explicatii concrete pentru tergiversarea lui. Gazeta de Cluj publica detalii interesante din proces din care rezulta ca Stelian Ilea a prejudiciat (sau a crezut ca poate prejudicia statul roman) cu peste un milion de euro. Reamintim ca Stelian Ilea s-a remarcat in anul care a trecut prin acuzatiile de coruptie la adresa mai multor functionari publici din Ministerul de Finante, ba chiar si la adresa unor politisti. Tot anul aceasta, lui Stelian Ilea i-au fost executate silit pentru neplata ratelor la banca mai multe proprietati imobiliare valoroase. Acestea au fost cumparate de Ioan Bene, proprietarul Napoca Constructii, pe care Ilea l-a calomniat in repetate randuri in publicatia online Foaia Transilvana, despre care se crede ca o finanteaza. Cu toate acestea, in ultima saptamana, FTR.ro a publicat materiale impotriva presupusului patron, facand referire la aceleasi alegatii ca in materialul publicat de Gazeta de Cluj (vezi AICI). Pe bursa zvonurilor, se crede ca domeniul FTR.ro apartine acum altei persoane, in urma unei tranzactii de data recenta. O persoana apropiata lui Ilea ne-a declarat:
"Tehnic vorbind, Ilea a fost foarte prost. Cesiunea ziarului a fost perfect legala, degeaba face el plangeri acum la DIICOT pentru hacking. Nu i-a hacuit nimeni domeniul, rade lumea prin oras de se prapadeste. Procesul de evaziune fiscala pe care il are nu e chiar jucarie, este foarte posibil sa fie condamnat in curand".
 
 
În anul 2006, societatea Superforța, patronată exclusiv de Stelian Ilea, printre altele și acționar al ziarului Foaia Transilvană, câștiga contractul pentru paza Aeroportului Cluj-Napoca pe o sumă frumușică. În tot timpul acesta, profitul nu i-a ajuns lui Ilea, care a intrat într-o schemă deja celebră cu BCR Asigurări, prin care achita o parte din salariul angajaților, după care nu mai plătea contribuții și impozite.
Problema este că această șmecherie a devenit deja celebră în România, în vara acestui an fiind demarate zeci de urmăriri penale în cauze similare. Garda Financiară de la Cluj i-a făcut o vizită şi lui Ilea, care se credea la adăpost de mâna lungă a legii, şi a constatat, încă din urmă cu trei ani, că acesta nu îşi îndeplinea obligaţiile fiscale. Parchetul de pe lângăTribunalul Cluj l-a cercetat penal, iar în prezent se judecă pe rolul instanţei clujene cu statul român, care vrea peste un milion de euro, reprezentând prejudiciul, majorările şi penalizările. Între timp, patronul de la Foaia Transilvană a pierdut şi licitaţia pentru un nou contract la Aeroportul Cluj-Napoca, deşi întreaga activitate a Superforţa a fost preluată de o firmă controlată de fiul său, Maruguard. Şi pentru că un necaz nu vine niciodată singur, un om de afaceri clujean căruia Ilea i-a acordat constant atenţie negativă pe pagina de internet a defunctei publicaţii clujene, i-a cumpărat fain-frumos, de la executorul judecătoresc, peste 600 mp de apartamente, un teren pe Plopilor şi un teren în plin centrul Clujului.   Doi ani de amânări   Procesul în care Stelian Ilea este judecat pentru evaziune fiscală în formă continuată are următorul termen în data de 30 ianuarie, dată la care instanţa ar trebui să primească o expertiză contabilă solicitată de la doi specialişti. Procesul a început în aprilie 2012 şi de atunci cauza a fost amânată de 15 ori. Partea responsabilă civilmente este SC Superforţa SRL Cluj-Napoca, al cărei administrator a fost Stelian Ilea, prin administratorul judiciar H&B Insolv SRL, de la care Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, respectiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice, încearcă să recupereze peste un milion de euro. Documentele de la dosar, în baza calculelor realizate în 2011 de specialiştii de la Finanţe, arată că debitul datorat din impozite şi contribuţiile aferent bugetului de stat este de 2.719.137 lei, iar restul sumei reprezintă majorări, de 1.614.658, şi penalităţi de întârziere, de  407.872 lei. În anul 2010, s-a început urmărirea penală pentru Stelian Ilea, sub suspiciunea că între octombrie 2009 şi octombrie 2010 a ascuns sursa impozabilă, respectiv venitul realizat din contul de investiţii al asigurărilor pe care le-ar fi acordat salariaţilor ca venit salarial fără a-l supune impozitării în prealabil. În 2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a extins cercetarea penală pentru perioada februarie 2007-decembrie 2010 şi a adăugat acuzaţia de fals în declaraţii în formă continuată suspiciunii de evaziune fiscală sub care era urmărit Ilea. În rechizitoriul urmăririi penale împotriva lui Stelian Ilea, procurorul Gabriela Iancu arată că actele de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în speţă Contractele Individuale de Muncă, menţionează mult mai puţine ore lucrate şi un salariu mult mai mic decât cele realizate, respectiv primite de către angajaţii societăţii, astfel că Superforţa plătea contribuţii mai mici decât prevede legea pentru respectivele venituri salariale. În plus, diferenţa dintre cele două sume de bani era virată sub forma unei asigurări de sănătate şi de viaţă, răscumpărată lunar de bancă. Fişele care arată orele concrete de pontaj au fost realizate de şefii de post, dar nu au fost semnate de angajaţii care erau plătiţi în baza acestora.   Poliţe de asigurări cu răscumpărare lunară   Rechizitoriul arată că societatea Superforţa a încheiat două contracte de asigurări în grup care fac posibilă răscumpărarea poliţei. Prima dintre acestea a fost încheiată în februarie 2007 la Omniasig şi prevede două componente: una de protecţie şi o alta de pensie cu capitalizare. În baza unei fişe lunare, se efectua în fiecare lună răscumpărarea pensiei. În august 2008, firma a încheiat un contract similar cu BCR Asigurări. Şi aceasta avea două componente: de asigurare în caz de accident sau deces şi una de valoare a contului de investiţii. Prima componentă reprezenta plata a 6550 de lei anual, iar a doua, prin acte adiţionale, răscumpărările prin care erau plătiţi parţial angajaţii. Procesul Verbal din 27 decembrie 2010, întocmit de Garda Financiară, şi raportul de inspecţie fiscală întocmit de ANAF, prin DGFP Cluj, arată că orele de lucru din fişele de pontaj sunt mai multe decât cele declarate la Inspectoratul Teritorial de Muncă, iar salariile sunt de asemenea mai mari. În plus, o greşeală făcută de cei de la BCR care se ocupau de acest contract de asigurări a fost de a trece la descrierea operaţiunilor de răscumpărare, când banii erau viraţi în contul angajaţilor „salariu luna …”. Astfel, arată cele două rapoarte, sumele de 2.606.349 de lei de la BCR şi 712.956 plătite în contul asigurărilor de la Omniasig şi ulterior răscumpărate, erau de fapt drepturi salariale. Lui Ilea i s-a pus sechestru asiguratoriu pe imobile, motiv pentru care a şi depus propria expertiză contabilă judiciară la Curtea de Apel Cluj, sperând să scape de presiunea angajaţilor de la Finanţe, pentru că el considera că aceste cheltuieli sunt deductibile şi nu reprezintă drepturi salariale, exemplificând cu cazul unei firme din Sibiu care a procedat similar.   (Va urma)

Adauga comentariu