Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesti, declara ieri ca institutia investigheaza, in prezent, peste 4.500 de dosare la nivel inalt si mediu. Daca ar fi sa impartim aceste dosare in mod egal la judetele tarii, plus Bucuresti, ar reiesi peste 100 de dosare pentru fiecare unitate administrativa. Daca luam in calcul criteriul notorietatii, in ultimii trei ani, Clujul a avut printre cele mai spectaculoase stiri “generate” de Directia Nationala Anticoruptie . Au fost retinuti si trimisi in judecata un primar de municipiu, un presedinte de consiliu judetean si alte personaje importante din lumea politica si de afaceri a judetului. Un alt rezultat notabil al DNA a fost acela ca, anul trecut, a pus sechestru pe bunuri in valoare de 350 de milioane de euro, suma mai mare cu aproape 100 de milioane de euro decat bugetul Clujului pe 2014.
“Directia Nationala Anticoruptie (DNA) investigheaza in prezent peste 4.500 de dosare la nivel inalt si mediu, a declarat marti procurorul sef al institutiei, Laura Codruta Kovesi.
“Daca avem in vedere un criteriu cantitativ, in acest an, la nivelul DNA sunt in investigare peste 4.500 de cazuri de coruptie la nivel inalt si mediu. Sigur ca unii ar putea sustine ca acest numar de dosare indica o crestere a coruptiei in Romania. intr-o alta opinie, la fel de justificata, altii ar putea sustine ca de fapt a crescut eficienta institutiilor anticoruptie in a descoperi si investiga aceleasi infractiuni. Iata un exemplu in care acelasi criteriu poate duce la concluzii diferite”, a argumentat Laura Codruta Kovesi.
Numai anul trecut, a adaugat Kovesi, peste 1.000 de persoane au fost condamnate definitiv de catre instante in urma investigatiilor DNA si procurorii anticoruptie au instituit sechestre asupra unor bunuri in valoare de peste 350 de milioane de euro.
La un simplu calcul, in fiecare unitate administrativa a tarii au fost condamnate definitiv anul trecut 23 de persoane. Mai mult, daca impartim valoarea bunurilor sechestrate la numarul de locuitori ai tarii noastre, care era de 19.631.292 de locuitori la 1 ianuarie 2014, rezulta o suma de aproape 18 euro pe cap de roman, recuperata prin sechestru de la persoane condamnate pentru fapte de coruptie.
Sigur, daca este sa o luam asa, suma nu este impresionanta.Ea depaseste, insa, cu 100 de milioane de euro bugetul Clujului pe 2014, care a fost de 257 de milioane de euro. Din acesti 350 de milioane de euro, municipiul Constanta ar fi avut buget pentru cel putin doi ani, daca este sa ne raportam la bugetul orasului pe 2014, care a fost de 150 de milioane de euro.
In acest context, nici nu este de mirare ca Directia Nationala Anticoruptie se bucura de cea mai mare incredere in randul romanilor, dintre institutiile din domeniul judiciar.
“In ultimii ani, DNA s-a ocupat in mod exclusiv de investigarea actiunilor de coruptie la nivel inalt comise in Romania si, in acest context, am putut experimenta eficienta diferitelor strategii anticoruptie. Am avut acces la o multitudine de date statistice si, lucrul cel mai important, am fost supusi unor monitorizari permanente si extrem de detaliate, atat interne, cat si internationale. DNA este institutia din domeniul judiciar care se bucura de cea mai mare incredere in randul romanilor si este unul dintre cele cinci exemple de bune practici amintite in raportul anticoruptie al Uniunii Europene, dupa o evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii”, a subliniat sefa DNA, Laura Codruta Kovesi.
Potrivit acesteia, gradul de incredere al publicului intr-o institutie poate fi un criteriu esential in momentul evaluarii activitatii iar politica cea mai importanta trebuie sa fie cea a faptelor, a rezultatelor.
“Singurul mod in care putem fi credibili si invingatori este sa actionam cu responsabilitate, echilibru, independenta si eficienta. De prea multe ori discutiile referitoare la coruptie raman la nivelul unor generalitati si al unor principii fara finalitate clara. Definirea standardelor dupa care poate fi evaluata atitudinea unei societati in raport cu coruptia reprezinta un exercitiu esential si, in acelasi timp, extrem de dificil. Cred ca avem cu totii nevoie de un sistem de referinta comun acceptat in functie de care sa intelegem gravitatea fenomenului coruptiei, sa alegem politicile adecvate”, a mai declarat aceasta.
Asa cum a subliniat Kovesi, aceste cifre pot fi interpretate diferit: unii vor spune ca este vorba de cresterea actelor de coruptie, iar altii ca, de fapt, a crescut eficienta institutiilor anticoruptie.
Un lucru este cert: la nivelul judetului nostru, in ultimii trei ani, DNA Cluj a condamnat definitiv un primar – pe Sorin Apostu, un vicepresedinte de Consiliu Judetean – pe Radu Bica, o angajata a ADRNV, care si-a insusit sume importante de bani din conturile institutiei, un director de Directie Silvica – Traian Maris, iar exemplele pot continua.
In 2014, DNA Cluj avea sa inceapa seria de investigatii anticoruptie cu dosarul Fany, urmat de celebrul dosar care l-a bagat dupa gratii pe Horea Uioreanu, presedinte al Consiliului Judetean Cluj, apoi pe un director regional al ISCTR – Rares Pop. Utima arestare facuta de procurorii DNA Cluj a fost cea a lui Peter Tunde, fost inspector general adjunct in cadrul ISJ Cluj, despre care anchetatorii au aratat cum lua mita pentru a favoriza obtinerea unor note mai mari la Bacalaureat.
Fata de alte judete din tara, Clujul s-a evidentiat nu numai prin numele grele trimise in judecata pentru fapte de coruptie, ci in primul rand prin condamnarile obtinute. O analiza a activitatii DNA Cluj, comparativ cu alte servicii teritoriale din tara, realizata de Ziar de Cluj, puteti citi AICI.