Continuam cu seria de analizelor ce iau la purecat bugetele orasului si ale judetului din 1993 pana astazi, pentru a ne lamuri de ce Clujul a evoluat atat de putin in ultimii 20 de ani, desi are semnificativ mai multe resurse. E vorba de incompetenta administratorilor publici, e vorba de resurse prost dramuite sau de timpuri in care Clujul a fost blocat la nivel politic? Nu stim daca vom rezolva ceva cu aceste analize, dar, cu siguranta, ele nasc multe intrebari.
In urma cu 20 de ani, bugetul general al municipiului Cluj-Napoca era de 11,6 miliarde de lei vechi. Asta inseamna, la cursul de atunci al dolarului, aproape 15,3 milioane USD. In prezent, bugetul orasului depaseste 300 de milioane de dolari. Suma a crescut de 20 de ori, marile obiective au ramas, insa, aceleasi.
In 1993, prioritatile municipiului Cluj-Napoca nu erau mult diferite de cele din prezent. Asistenta sociala, cultura, strazile, iluminatul public, transportul in comun erau cele mai bugetate domenii. Infrastructura, asa cum povesteste primarul din acea perioada, Gheorghe Funar, era la pamant. Comunismul isi lasase amprenta sub forma de gropi in strazile orasului si sute de blocuri erau inca in constructie. Mii de familii apelau in acea perioada la Primarie pentru a cere o locuinta, oamenii isi voiai terenurile inapoi, iar transportul in comun era deficitar.
In urma cu 20 de ani, prioritatea numarul unu a orasului erau transportul in comun si sanatatea. Fiecare domeniu a primit cate 2,7 milliarde de lei vechi din bugetul general. La fel ca si acum, intretinerea si repararea strazilor reprezentau o problema importanta, pentru acest segment s-au alocat atunci 1,3 miliarde de lei.
„Am gasit drumurile intr-o stare deplorabila – bulevardele, soselele, strazile erau pline cu gropi, asa ca am inceput un program de asfaltare. In 1993 am terminat de betonat Bulevardul Dorobantilor si pasajul din Aurel Vlaicu. Tot atunci, am avut lucrari importante pe partea de canalizare, impreuna cu regia judeteana. In ceea ce priveste transportul in comun, ne aflam atunci intr-o stare subtire, ca sa zic asa; am dotat RATUC cu autobuze, tramvaie si troleibuze noi si multe. In acea perioada am avut probleme mari referitoare la asigurarea locuintelor. Am cautat sa finalizam blocurile aflate in constructie, incepute inainte de 1990, care nu erau deloc putine. In primul mandat le-am si terminat. Am repartizat, atunci, intre 5.000 si 10.000 de locuinte pentru oamenii cu familie si copii, persoane cu dizabilitati, care aveau nevoie de ele si le-au cerut. Am impropietarit clujenii prin prin aplicarea legii fondului funciar”, rememoreaza fostul edil al Clujului, Gheorghe Funar.
Fostul primar isi aminteste ca, in urma cu 20 de ani, responsabilitatile institutiei pe care a condus-o erau mult mai mari, prin comparatie. In acea vreme, Primaria Cluj-Napoca se ocupa si de masa de zi cu zi a locuitorilor.
„Nu era deloc simplu. A fost un soc atunci, acum cu atat mai mare, sa aflam ca noi, cei din primarie, ne ocupam de aprovizionarea municipiului cu grau. Trebuia sa urmarim distribuirea lui in fabrici, mori si brutarii, sa ne asiguram ca locuitorii Clujului au sa puna o paine pe masa, la propriu. Viceprimarul, pe vremea aceea Liviu Medrea, urmarea seara si dimineata garniturile de vagoane cu grau pentru aprovizionarea municipiului„, povesteste Funar.
Asa cum spune chiar Funar, asigurarea energiei termice pentru populatie era foarte importanta, din bugetul din ’93 alocandu-se 3 miliarde de lei vechi in acest sens.
„Tot atunci ne ocupam de aprovizionarea cu gaze naturale a municipiului, care functiona dupa reteaua de atunci. Am avut alaturi specialisti de la Medias si de la Bucuresti care ne-au ajutat sa ne pozitionam altfel, pentru ca oamenii sa nu mai sufere din cauza frigului de pe timpul iernii, cauzat de presiunea scazuta a gazelor. A fost greu la inceput, mult mai greu decat e acum. Din fericire, am avut oameni de mare valoare buna credinta in Consiliul Local. E adevarat, am mai avut incidente, dar pana la urma ne-am armonizat atitudinile”, isi aminteste fostul primar.
Banii se duc pe drumuri
Asistenta sociala si cultura beneficiau de mai putine fonduri decat transporturile sau infrastructura, asa cum se intampla si in momentul de fata. Daca in ’93, cultura primea 493 de milioane de lei vechi, in prezent are un buget alocat de 24 de milioane de lei noi. In aceeasi ordine de idei, asistenta sociala primea in urma cu 20 de ani 135 de milioane de lei vechi, iar acum 58 de milioane de lei noi. Asta in timp ce transporturile, in 2013, inghit 254,2 milioane de lei noi. Din aceasta suma, transportul in comun beneficiaza de 53 de milioane, iar restul de peste 200 de milioane de lei ajung sa fie investiti in repararea si intretinerea strazilor.
Funar invinovateste administratia orasului din ultimii ani pentru inchiderea fabricilor si a uzinelor ce ofereau, in trecut, mii de locuri de munca. Acum, spune el, singura fabrica clujeana functionala este Farmec, iar Clujana este doar o umbra din ce a reprezentat odata.
„Clujul s-a dezvoltat in ultimii ani, e si normal sa se mearga pe o dezvoltare economica sociala in secolul 21. Cu toate acestea, tot acum s-a pierdut cea mai mare bogatie a clujenilor: munca. S-au desfiintat cateva sute de mii de locuri de munca pentru clujeni si navetisti, s-a gresit foarte mult in ultimii 20 de ani, inclusiv de la conducerea municipiului. Le-au luat locurile de munca oamenilor. Noi colaboram foarte bine cu conducerile unitatilor economice, aveam colaborare directa cu directorii societatilor”.
Atunci si acum
Prioritatile pentru anul 2013 in viziunea actualilui edil sunt asfaltarile, parkingurile, infrastructura si achizitionarea unei autospeciale pentru Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, fiind acuzat de lipsa de viziune de consilierii locali din opozitie.
„Prima noastra obligatie si cea mai importanta preocupare o constituie asigurarea cofinantarii de la bugetul local a proiectelor europene precum linia de tramvai, centrul de industrii creative din Lomb si alte proiecte europene unde 85% vine de la Uniunea Europeana si 15% de la administratia locala. Mentinem programele pe care Primaria le-a avut in derulare, si ma refer aici la mentinerea de gratuitati pe transportul in comun pentru pensionari, elevi, studenti si alte categorii. Va fi un program prioritar al Primariei de asfaltare a aleilor si trotuarelor din toate cartierele orasului”, a declarat Emil Boc la inceputul anului.
Asa cum se intampla in 1993, soselele au ramas poate cea mai importanta felie din alocarea bugetara. Atunci, ca si acum, cei mai multi bani mergeau pentru repararea si intretinerea drumurilor municipale. Au trecut 20 de ani si mostenirea inca se mai simte in prioritatile conducerii actuale; au ramas, in mare, aceleasi. Spre exemplu, si in 2013 un sfert din buget se arunca pe strazi. Sumele si posibilitatile de acum sunt, insa, considerabil mai mari.