Editorial

"Analfabeţii" magistraţi români

Cam care mai este şansa unor victime minore de a fi ascultate de către procurori şi judecători că au fost victimele abuzului sexual când O FEMEIE care ocupă funcţia de PROCUROR GENERAL al României scoate pe gură în plenul Consiliului Superior al Magistraturii o astfel de aberaţie?

Citez: „Dar Consiliul în ansamblu poate să dispună, cum se spune aici, dacă am avea o infracțiune împotriva vieții sexuale și într-un caz ipotetic, minora de 13 ani a plecat de acasă, de mai mult timp, și-a început viața intimă, poate chiar are … nu știu … e un caz foarte nefericit și dus la extrem, poate a avut experiențe sexuale soldate cu nașteri sau alte forme de procreare, în acel moment, care este marja de apreciere a unei declarații, cum se propune aici, că a fost un raport sexual consimțit sau nu?”.

Gabriela Scutea, femeie şi Procuror General al României are cunoştinţă despre “naşteri, sau alte forme de procreere”… O fi polenizarea, barza sau te miri ce altceva, nu lipsa sa de educaţie sexuală este subiectul acestei “scurte”, ci faptul că nici unei “pubere” nu i se poate prezuma responsabilitatea consimţământului actului sexual.

Multe femei trecute de majorat nu au această responsabilitate, cu atât mai puţin o minoră. Despre actul sexual cu minore legea se exprimă clar cu privire la vârsta de la care se poate consimţi – şi, în nici un caz, nu este vârsta de 13 ani!

De aici porneşte orice discuţie despre abuz. Inclusiv cel sexual. Altfel, după cum v-am mai relatat, aflăm cum o copilă de 11 ani şi-a dat consimţământul să fie violată de trei deşeuri umane purtătoare de sculă şi cum alte 11 deşeuri umane purtătoare de robă (procurori şi judecători, pentre care şi „femei”) au fost de acord cu această afirmaţie. Tocmai ce am fost condamnaţi la CEDO pentru această mizerie. Răspunde cu slujba, cu pensia specială vreunul dintre deşeurile umane purtătoare de robă?

Nu.

Că acesta este nivelul execrabil al şcolilor româneşti gen româno-americană, libanezo-finlandeză, spiruhareţică, dimitriecantemirică care au ”umflat” chifteaua cu Facultăţile de “drept” imediat dupa Revolutie. Extrem de mulţi analfabeţi au ajuns în magistratură. Pe ăştia îi găsim jucându-se cu cătuşa ca procurori şi lovind cu ciocănelul în destine ca judecători.

Din genul acesta de declaraţii li se revarsă nefericirea, frustrările sexuale personale şi lipsa unui sistem coerent de verificare a activităţii lor, a modului „cum împart” dreptatea şi cum răspund când se dovedeşte că n-aveau ce căuta cu balanţa şi sabia dreptăţii în mână.

Că sunt nedemni de această onoare.

O mamă din Braşov (mai avea 6 copii şi era însărcinată cu al optulea, la momentul faptei) şi-a ucis copilul de doar câteva luni ca jertfă pentru Dumnezeu. Un alt monstru îşi ucide doi copii înecându-i. Cu puţin timp în urmă un alt bărbat s-a sinucis după ce în prealabil şi-a omorât copilul.

Categoric, sunt multe boli în lumea asta, nici măcar medicina nu le cunoaşte pe toate.

Totuşi câţi psihopaţi circulă liberi pe străzi, fără ca cineva să bănuiască măcar o clipă potenţialul pericol pe care aceştia îl pot reprezenta? Şi fără ca cineva să vrea să reglementeze această situaţie?

Căci sub pretextul “politicilor corecte”, a unor drepturi personale cum ar fi cel la imagine şi la intimitate, psihopaţii sunt lăsaţi să circule liber printre noi, fără ca cineva să-i poată trimite în spitale specializate, doar atunci când este prea târziu.

Din păcate, până nu suntem loviți de viață în față, nu ştim niciodată pe lângă ce pericole am trecut.

Dar sunt situații controlabile pe care ar trebui să începem să le gestionăm. Căci, din păcate, unii psihopați fac “tocșăuri” televizate și-ndeamnă lumea la ură, alții se joacă de politica, alţii împart justiţie, dreptate şi adevăr, iar unii au permis de port-armă.

Poate vă mai amintiţi că un polițist, angajat MAI, pe nume Gheorghe Vlădan, a împușcat, în urmă cu vreo opt ani, opt persoane într-un coafor din zona Dorobanți, din Capitală. Două au murit, şase au fost internate şi au suferit până să se recupereze fizic. Psihic nu cred că se vor recupera vreodată.

Ei bine, în 2019, brava justiţie română, a decis că condamnarea sa la închisoarea pe viaţă poate fi înlocuită cu o sentinţă de 25 de ani. Individul a depăşit vârsta de 60 de ani în închisoare. Prin urmare, cu o condamnare de 25 de ani, poate să ceară aplicarea la recursul compensatoriu şi să fie eliberat “pentru bun comportament” înainte de termen, suficient cât să-şi poată completa “opera” şi să le termine şi pe celelalte şase victime care “au scăpat” doar cu răni fizice.

În România, după cum am văzut, există o înclinare bolnăvicioasă spre blândeţe a magistraţilor faţă de agresori şi o lipsă totală de empatie faţă de victime.

O altă ispravă de gen s-a consumat zilele acestea.

Pe 10 mai 2019, doi judecători de la Tribunalul Mehedinţi au decis liberarea condiţionată a lui Ion Turnagiu – un individ cu 5 crime la activ, printre victime o femeie însărcinată. Un ucigaş cu sânge rece, un criminal în serie a fost lăsat în libertate deşi, conform procurorilor: „persoana condamnată nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, i-au fost aplicate 7 sancțiuni disciplinare, a câștigat 215 zile ca urmare a muncii prestate, însă dintr-un total de 7305 zile pe care le-ar fi putut câștiga astfel, ținând cont și de natura și gravitatea infracțiunii comise, respectiv omorul deosebit de grav.”

Individul condamnat pentru cinci crime și eliberat înainte de termen a incendiat, săptămâna trecută, o tânără de 17 ani din Mehedinți. Victima depusese plângere chiar săptămâna trecută împotriva lui pentru viol și agresiune, pe poliţiştii sesizaţi i-a durut fix în fund de ce declara fata, că noi trăim în Evul Mediu ca mentalitate: “victima şi-a căutat-o”.

Aşa că, cu complicitatea judecătorilor care l-au eliberat şi a poliţiştilor pe care i-a durut în fund de gravitatea faptelor care le-au fost sesizate, bărbatul s-a răzbunat. Fata este acum în stare gravă la spital, cu slabe şanse de a-şi reveni.

Bolile psihice nu apar peste noapte. Semnele comportamentelor deviante se pot observa, dacă cineva este interesat să le observe. Dacă vom continua să ne ascundem după deget, ca să nu lezăm imaginea sau intimitatea nebunilor, mulţi copii nevinovaţi vor mai plăti cu viaţa indiferenţa unei societăţi din ce în ce mai egoiste.

Şi, gata!

 

Susține Ziar de Cluj!

Timp de aproape 10 ani, ți-am oferit gratis articolele noastre. A venit timpul să devenim parteneri. Ziar de Cluj va implementa în curând abonamentul de 10 lei pe lună pentru toți cititorii. Pentru toți cititorii care ne respectă curajul și experiența.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *