Când zic gheață, gândul mă duce, inevitabil, la domnul Traian Băsescu. Nu-mi explic de ce creierul meu face conexiunea între gheață și fostul președinte. Oare să fie pentru că domnul Băsescu ne-a explicat, la un moment dat, cum se bea whisky la modul profesionist?
În 2014, Băsescu apărea în emisiunea „Cronica Cârcotașilor” și făcea următorul tutorial: „Trebuie să te învăţ. Adu un pahar gol, pune patru cuburi de gheaţă. Adu şi sticla, pui până când pluteşte gheaţa. Uitaţi deosebirea între unul care ştie să bea whishy şi unul care bea ca prostul.” Aflam atunci că există o condiție necesară și suficientă pentru a bea ca deșteptul: să plutească gheața. Ceea ce nu se poate spune despre spărgătorul de gheață „Nuyina”, construit în șantierul naval Damen Galați, n-a mai vrut să plutească, așa că a eșuat.
Așadar, când zici gheață, zici Băsescu. Iar când zici Băsescu, zici vase, zici navigație, zici porturi. Te gândești cum făcea Băse navele să plutească, precum gheța în pahar. Te gândești cum a condus el țara asta ca pe un vapor, iar apoi a eșuat la mal. Cam cum s-a întâmplat cu spărgătorul de gheață construit în România.
Incidentul care s-a întâmplat pe canalul Sulina e ca președinția lui Băse: a pornit bine, ne-a costat mult, iar apoi s-a împotmolit la mal.
Faza e cam așa: australienii ne-au dat 2 miliarde de dolari ca să le construim o barcă. Una din aia care sparge gheața. Nu știu cum de ne-au ales pe noi, dar cert e că am spart gheața eșuărilor. Nu se putea, bă, să construim ceva în țar asta și să nu ne facem de minune. După ce am lucrat trei ani la nava asta, o hardughie de 160 de metri lungime, 26 lățime și 25 de mii de tone, am scos-o la apă. Și am făcut-o cum nu se poate mai românesc: a eșuat măgăoaia pe canalul Sulina, de a blocat traficul pe Dunăre timp de o oră.
„În timpul manevrei de tranzitare a Canalului Sulina, i-au scăpat din remorci la malul stâng. Nu s-a pus traversa, s-a pus într-un unghi de 45 de grade față de axul șenalului. S-a lucrat timp de o oră, perioadă în care s-au dat alte remorci. Nava a fost repusă în șenal și își continuă voiajul, fără avarie. De scufundat nu avea cum, nu e zonă cu piatră, ca să se spargă.”, a declarat pentru Radio România Constanța Dan Iulian Ichim, căpitan șef de port Tulcea.
Acuma, ideea e că se putea întâmpla și la case mai mari. Oricui i se putea întâmpla să scape din remorci un ditai vasul de 2 miliarde de dolari și să blocheze navigația timp de o oră. Să nu fim răi, om fi avut ghinion. Dar faptul că ni s-a întâmplat tocmai nouă, DIN NOU nouă, e atât de delicios, cam cum e whisky-ul cu patru cuburi de gheață plutitoare.