Alina Călin, Chief Research Officer MIRA - un soft medical de recuperare folosit de pacienți cu zâmbetul pe buze

Alina Călin este Chief Research Officer și co-fondator MIRA - un soft medical de recuperare folosit de pacienți cu zâmbetul pe buze, pentru că îmbină în mod fericit jocurile video cu mișcările fizice, kinetoterapia cu joaca, transformând astfel dificultățile întâmpinate în procesul de reabilitare fizică într-o experiență plăcută și accesibilă tuturor vârstelor. Pasionată dintotdeauna de informatică, tânăra și-a dorit să își transpună cunoștințele în aplicații practice, menite a le îmbunătăți celorlalți calitatea vieții. Proiectul MIRA, inițiat în 2011 de către Alina Călin împreună cu încă 3 colegi de la UBB (Andrei Cantea, Andrei Dascălu și Cosmin Mihaiu), a câștigat premii prestigioase și este acum implementat în centre de recuperare importante din țară și din străinătate. 

Softul creat de cei 4 studenți clujeni este pe cât de ingenios, pe atât de simplu de folosit și de eficient și astfel a atras chiar și interesul unor specialiști din mediul academic și medical din Marea Britanie, unde MIRA Rehab are deschis un al doilea birou, pe lângă cel de la Cluj (unde se desfășoară partea de development). 

Fiind o terapie care se folosește de jocuri video, MIRA se adresează în special copiilor cu diverse afecțiuni neurologice, ortopedice, reumatologice, dar și adulților care au nevoie de reabilitare fizică sau celor mai în vârstă care se pot recupera sau care pot preveni problemele specifice proceselor de degenerescență fizică sau cognitivă. 

Pacienții clujeni pot beneficia de această terapie în cadrul asociației „Un zâmbet cu MIRA”, unde softul tinerilor programatori este folosit în centrul recuperării, dar unde se pot face și kinetoterapie clasică sau alte proceduri specifice:

„Am creat acum un an de zile acest centru pentru a face recuperarea accesibilă și copiilor care au probleme financiare – recuperarea este gratuită pentru cazurile sociale, iar pentru celelalte avem o taxă în general mai mică decât în rest”, precizează Alina Călin, tânăra de 26 de ani a cărei poveste de succes o puteți citi mai pe larg în cadrul acestui portret.

Informatica aplicată în domeniul recuperării medicale

Alina Călin s-a născut la Cluj, unde a crescut, unde a studiat și unde continuă să se dezvolte în domeniul care i-a plăcut dintotdeauna – informatica. A urmat Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”, intensiv informatică și matematică, după care i s-a părut un lucru firesc să își continue studiile la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul UBB:

„Matematica e mai abstractă, informatica e mai practică, așa că am mers la Informatică, pentru că are o perspectivă mai largă și ideea mea încă de atunci era ca la un moment dat să o combin cu alte domenii care îmi plac. Am ales UBB, iar până acum am petrecut un singur an în afara Clujului, între licență și masterat, când am participat în Marea Britanie la un proiect de voluntariat în domeniul social.”

În anul II de facultate, tinerii care mai târziu aveau să fondeze MIRA Rehab s-au reunit ca o echipă pentru a participa la Imagine Cup, un concurs IT destinat studenților din întreaga lume, organizat de Microsoft:

„Am avut inițial un proiect numit «Care gamer», un site unde oamenii puteau să se joace pentru anumite cazuri sociale. Cu acest proiect am ajuns la faza mondială din Polonia, ne-a plăcut mult experiența și ideea concursului și ne-am decis să participăm și în următorul an. Ne-am dorit să concurăm tot cu un proiect legat de jocuri și așa am ajuns la MIRA (Medical Interactive Recovery Assistant) – jocuri de recuperare.”

În anul III de facultate, cei 4 studenți care au format echipa MIRA (doi de la secția de Informatică și alți doi de la Inginerie), împreună cu profesorul Dan Mircea Suciu, care le era mentor, au participat la faza mondială a concursului Imagine Cup, la New York, unde s-au clasat între primele 6 echipe din lume:

„A fost o recunoaștere că proiectul nostru este bun, așa am văzut că are potențial pentru a fi dus mai departe, pentru că, deși Imagine Cup este un concurs de tehnologie, cerințele erau ca proiectul nostru să aibă o piață, să se adreseze cuiva, să rezolve o problemă, să nu fie simplă tehnologie, fără aplicabilitate practică. După concurs am aplicat la câteva acceleratoare de startup-uri și, în 2012, am fost acceptați de Healthbox din Londra și astfel am înființat MIRA Rehab.”

Jocuri interactive pentru toate vârstele

Healthbox le-a oferit tinerilor programatori finanțare și contacte în lumea medicală din Marea Britanie:

„Noi am colaborat cu kinetoterapeuți chiar din faza inițială a proiectului, iar apoi am continuat să ne dezvoltăm prin parteneriate cu specialiști din lumea medicală din UK, care lucrau în cercetare în domeniul acesta și care de abia așteptau să existe ceea ce am făcut noi. De atunci au trecut 3 ani și jumătate și încă extindem parteneriatele respective pentru că ne-am potrivit foarte bine.

MIRA este o platformă bazată pe jocuri de recuperare destinate tuturor celor care au nevoie de reabilitare fizică. Am început cu recuperarea membrelor superioare și inițial am lucrat mai mult cu copii cu probleme neurologice, pentru că la ei exista o nevoie foarte mare de recuperare; problema lor nu se recuperează complet, se pretează la îmbunătățirea sau la menținerea mobilității, pentru cei cu probleme neurologice cam toată viața înseamnă recuperare, acesta este stilul lor de viață, cu ședințe de câteva ori pe săptămână și atunci pentru ei este foarte important să fie motivați să își continue terapia. La acești copii MIRA a prins foarte bine pentru că ei nu o văd ca pe o terapie de recuperare, ci ca pe un joc.”

Exercițiile de recuperare se întind în general pe perioade îndelungate și problema principală, atât în cazul copiilor, cât și a adulților, este pierderea motivației și renunțarea în timp la rutina necesară reabilitării fizice. 

MIRA se adresează chiar și vârstnicilor și derulează în prezent în Marea Britanie două studii clinice, pentru recuperarea umărului și pentru prevenirea căderilor la persoanele de vârsta a treia:

„Problema la oamenii care îmbătrânesc este că își pierd cu timpul mobilitatea și echilibrul și prin aceste exerciții de echilibru și de întărire a musculaturii picioarelor încercăm să le prevenim căderile, să se descurce, să fie independenți. Dacă își pierd mobilitatea și se împiedică ei își fracturează ușor oasele și e preferabil să prevenim asta.

Cel mai important lucru este că MIRA îi motivează pe pacienți să își facă exercițiile. O mare parte din probleme revin sau se agravează dacă oamenii nu își fac rutina de recuperare. De exemplu, pentru anumite probleme la genunchi, cu puțin exercițiu, se poate evita o operație. Dacă pacientul nu este motivat să își facă exercițiile se ajunge la probleme mai grave. 

Pentru probleme ortopedice în general ne așteptăm să obținem rezultate foarte bune prin reducerea timpului de recuperare și implicit a costurilor reabilitării. În cazul problemelor neurologice e puțin diferit, încercăm în primul rând să îmbunătățim calitatea vieții.”

Programul creat de tinerii de la MIRA este unul foarte simplu și ușor de folosit, atât de terapeuți, cât și de către pacienții care au vârste între 3 și 90 de ani. În România, MIRA derulează un proiect împreună cu Facultatea de Psihologie din cadrul UBB, axat pe partea cognitivă a ceea ce înseamnă îmbătrânirea activă:

„Dezvoltăm jocuri pentru exersarea funcțiilor cognitive și vrem să le punem împreună la un moment dat cu programele care vizează reabilitarea fizică.”

Pacienții se pot „juca” doar sub supravegherea terapeuților

Pe lângă softul în sine, utilizarea MIRA mai presupune și un senzor extern (Microsoft Kinect), necesar pentru interacțiune, senzor care, în funcție de versiune, costă între 100 și 200 de euro. Pacienții pot folosi chiar și acasă programul, însă numai sub îndrumarea unui specialist, dacă le este oferit de o clinică:

„Pacienții nu pot cumpăra programul, noi îl vindem la clinici și la instituții de recuperare pentru că este un program medical pentru care facem cercetare și validare și el trebuie utilizat sub supravegherea unui medic sau a unui kinetoterapeut. Pacientul poate însă folosi și acasă MIRA, pentru asta avem varianta online, care permite logarea aplicației prin cloud, iar toate statisticile și datele de folosire merg către terapeutul care monitorizează ce face pacientul acasă.”

Tinerii care au dezvoltat MIRA au colaborat inițial cu kinetoterapeuți de la Spitalul de Recuperare din Cluj-Napoca și cu specialiști din cadrul secției de Neurologie Pediatrică. Ulterior, programul a fost implementat în cadrul centrului „Maria Beatrice” din Alba-Iulia, iar acum este folosit de mai multe clinici din Cluj:

„Colaborăm cu Centrul de Servicii Socio-Medicale din Cluj și am creat noi, acum un an de zile, un centru de recuperare care se numește «Un zâmbet cu MIRA», unde folosim MIRA în centrul recuperării, dar unde se poate face și kinetoterapie clasică, logopedie, psihodramă, mai multe proceduri. Mai există și în București centre care folosesc MIRA și noi îi sfătuim pe cei care vor să folosească programul să contacteze clinica la care merg, în ideea în care clinica să achiziționeze softul pentru ca clienții lor să fie în continuare sub supervizarea terapeuților. În această vară vom lansa și versiunea finală a variantei online, pe care pacienții o vor putea folosi acasă, sub îndrumarea specialiștilor.”

Inteligența artificială în slujba emoțiilor umane

Pe viitor, Alina Călin își dorește ca, împreună cu colegii săi, să extindă MIRA prin mai multe proiecte, specializate pe mai multe tipuri de recuperare. În prezent, ea studiază domeniul inteligenței artificiale în cadrul unui doctorat în informatică:

„Și acest doctorat e în legătură cu MIRA, fiind vorba despre recunoașterea de gesturi pe bază de Kinect. Fiindcă Kinect poate să urmărească mișcările întregului corp, ideea mea este de a detecta gesturi sau acțiuni secundare care nu sunt neapărat implicate în interacțiunea principală, dar care pot ajuta la personalizarea sistemului sau la îmbunătățirea interacțiunii - dacă, de exemplu, în timpul interacțiunii vorbesc la telefon, sistemul să sesizeze și să știe că e pauză; sau, dacă îmi pun mâinile la urechi, să știe că e prea tare. Astfel, chiar dacă o persoană mai în vârstă nu cunoaște tehnologia și nu știe să configureze sistemul, softul îi va pricepe gesturile sau emoțiile și, de pildă, dacă sesizează semne de oboseală, va scădea automat dificultatea jocului. În acest mod oricine ar putea modifica și luminozitatea ecranului, volumul, lucruri de genul acesta.”

Alina Călin urmează acest doctorat și pentru că își dorește să predea la Facultatea de Informatică, unde acum ține laboratoare:

„Vreau să și predau pentru că nu îmi place să lucrez doar în fața unui calculator, îmi place să și interacționez cu oamenii. Studenții de la noi de la facultate sunt foarte buni, nivelul e destul de ridicat, sunt foarte mulți pasionați de acest domeniu. Informatica e o facultate grea, care necesită muncă perseverentă, nu se poate învăța doar în sesiune, fiind necesară și foarte multă practică, laboratoare săptămânale.”

Partea de development pentru MIRA se realizează la Cluj, cu toate că tinerii mai au un birou și în Londra. Clujul, consideră Alina, le oferă posibilități foarte bune de dezvoltare pentru că aici sunt programatori foarte buni, care presupun costuri mai mici decât în Londra. În calitate de Chief Research Officer MIRA, Alina Călin este mulțumită de faptul că prin activitatea sa poate oferi un plus de valoare societății, că poate interacționa cu oamenii, că îi poate ajuta să aibă o viață mai bună:

„E foarte important ca ceea ce fac să îmi placă și să aibă un scop util. Dacă proiectul nostru nu ar fi fost în domeniul medical, pentru mine nu ar fi însemnat același lucru. Mă bucur foarte mult că lucrez la MIRA pentru că îi văd efectul imediat și nu aș putea să lucrez, de exemplu, pentru un soft de jocuri de noroc!”

Foto: Facebook Alina Călin, video YouTube MIRA Rehab

Adauga comentariu