Din oras

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Ce am constatat la DGASPC este un jaf din bani publici! Se adună foarte multe reclamații, pentru că oamenii au văzut că acum cineva se ocupă!”

În 18 iulie, Alin Tișe, președintele CJ Cluj, a transmis presei o informare, conform căreia „conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj a efectuat lucrări ilegale, fără autorizații, la clădiri încadrate monument istoric”:

„D.G.A.S.P.C. Cluj este o instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, finanțată din bugetul județului Cluj, iar în cursul anului 2016 conducerea Direcției a dispus efectuarea ilegală a unor lucrări de reabilitare/reparare la un corp de clădire din incinta instituției (str. Eremia Grigorescu nr.37-39).
Primăria municipiului Cluj-Napoca, în data de 17.05.2016, prin procesul-verbal de constatare nr. 101, a constatat efectuarea lucrărilor ilegale și a dispus oprirea lucrărilor, formulând în acest sens și o plângere penală.

Aceste lucrări ilegale nu pot fi decontate din bani publici, întrucât prejudiciază bugetul județului. Consiliul Județean Cluj a solicitat astfel D.G.A.S.P.C. Cluj să identifice persoanele responsabile. De asemenea, forul administrativ județean va sesiza și organele abilitate ale statului.

Președintele Consiliului Județean Cluj va solicita în proxima ședință a Consiliului Județean rectificarea bugetului D.G.A.S.P.C. Cluj, respectiv retragerea din buget a sumelor cheltuite ilegal, fără autorizație, la imobilul mai sus amintit.

Menționăm în acest context faptul că, un proces-verbal de constatare a infracțiunii nu poate fi contestat administrativ, iar demersurile demarate ulterior de către Direcție pentru a solicita certificatele și autorizațiile prevăzute de lege, recunosc implicit modul de lucru, anterior ilegal.”

Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a adus precizări suplimentare la acuzațiile pe care le-a formulat ieri împotriva directorului DGASPC, Daniel Tămaș:

„Legat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, din păcate, ceea ce am constat acolo este practic un jaf din bani publici! Și eu am responsabilitatea cuvintelor pe care le spun! 45% din bugetul de funcționare al Consiliului Județean Cluj se duce la Asistența Socială. 45%! Consiliul Județean alocă bani pentru a funcționa, iar în această Direcție avem, în momentul de față, 912 copii și 360 de adulți care beneficiază de aceste servicii. 

Este un subiect sensibil, pentru că orice vei discuta de Direcție, ți se va spune: «Domnule, dar sunt copii amărâți, și sunt și vârstnici!» Atât avem în momentul de față: 900 cu 360, și enorm de multe clădiri. Dar, ce e important e să știți că avem aproape 1300 de angajați și că în 2 ani a crescut numărul angajaților cu aproape 200, o medie de 8 angajări pe lună! O să abordez subiectul angajărilor într-o altă conferință de presă, pentru o verificare concretă pe concursuri trucate. 

Vreau să abordez subiectul legat de ceea ce am anunțat public, vă spun că această atitudine iresponsabilă de jupân a directorului este inadmisibilă pentru că, sigur, dincolo de faptul că va răspunde personal, pentru că noi aceste lucruri le vom sesiza la toate organele abilitate, există oameni care, majoritatea lor, sunt de bună credință acolo. Există oameni care au nevoie de aceste servicii. Și tot timpul s-a evitat să se discute despre subiect pentru că toată lumea spune că sunt copii amărâți acolo, sunt copii! Noi nu discutăm despre aceia! Noi discutăm despre această conducere și despre anumite persoane care își permit, după cum ați văzut, să facă lucrări fără autorizație, lucrări ilegale, și acestea s-au constatat înainte de a veni eu aici. Nu eu am cerut Primăriei să constate, acum două luni și jumătate. În luna mai, Primăria a constatat că făceau lucrări fără autorizație la o clădire monument. Dacă e monument sau nu e irelevant, dar asta duce la penal sau nu. 

Noi toate le verificăm acum, însă vreau să știți că este vorba despre o risipă de bani acolo din punctul de vedere al cheltuielilor; există lucrări făcute, deși s-au alocat bani pentru investiții, s-au cheltuit bani pentru reabilitări, renovări, reparații, situația este extrem de gravă acolo și nu vă ascund că în spatele acestui subiect delicat al copiilor, practic această conducere de acolo și-a primis să facă ce vrea, în ultimii ani: de la angajări, până la cheltuieli, inclusiv la comasări de centre ca să schimbe directorii, după care, din nou, separări de centre, șefi de centru duși din Turda la Dej, din Dej la Cluj-Napoca, ca să crească și aici cheltuielile de transport, pentru că, în momentul în care duci un șef de centru  la Dej, din Cluj, practic îi plătești și transportul la acea persoană. Și, acești 45% din bugetul nostru înseamnă 142 de milioane de lei pe an, adăugăm 4 milioane de lei, adică, în total, 147 de milioane de lei primește DGASPC anual, din bugetul județului. Cele 4 milioane sunt pentru funcționare și ceilalți bani pentru lucrări, investiții, ce mai au ei acolo.

Și atunci, primul lucru pe care l-am constat a fost cu transformarea acelui centru destinat Comisiei pentru Persoanele cu Handicap; au transformat în mod unilateral acest spațiu în locuri de cazare și au mințit spunând că oamenii care sunt cazați acolo sunt de fapt oameni proveniți din centre. De fapt, oamenii care erau acolo erau angajați, adică erau persoane care aveau salarii și care erau angajați la Direcție cu contract de muncă, lucrau, aveau locul de muncă acolo. Ei nu aveau de ce să fie cazați în centrele Direcției, pentru că nu erau copii instituționalizați! 

Au indus în opinia publică ideea că, din cei care sunt acolo, vezi, Doamne, sunt toți… o singură persoană provine de acolo, care și ea este angajată! Restul sunt din extern, care au dat concursuri și s-au angajat. Aveau salarii mici, dar și la CJ angajații au salarii de 1100, de 1200 de lei. Deci, practic, oamenii ăștia care au fost cazați acolo pe gratis, pentru că asta s-a întâmplat, le-au transformat în locuințe și i-au cerut directorului: «Subsemnata, Petrică Ionică, vă rog să îmi alocați o locuință de serviciu!» Așa spune, în cerere. Și, onor, domnul jupân al Direcției, a spus: «Se aprobă!» Următoarea, Pop Ionică: «Și eu doresc!» Păi, câți? Păi, câți vrea pixul meu! Vreo 5, vreo 10! Bun! După ce i-ai cazat, ce plătesc oamenii? Nimic! Adică, i-am cazat, din centru medical l-am transformat în locuință, cât plătești pentru că locuiești acolo? Păi, nimic! Și locuiau vreo 10! 

Vreau să precizez acest lucru, pentru că este un subiect delicat, pentru că se induce ideea că de fapt oamenii ăia sunt oameni proveniți din sistemul de protecție socială, oameni cu nevoi. Sunt angajați ai Direcției care au dat concurs, sunt oameni care muncesc, care au un salariu, nu sunt oameni cu nevoi proveniți dintre cei pe care îi luăm de pe stradă și îi ajutăm. Deci, practic, în mod ilegal au decis unilateral să îl transforme, pentru că noi am dat cu destinație spațiul. Vom retrage dreptul de administrare pe acel spațiu. Consiliul Județean a făcut eforturi să dea spații acestei Direcții, să funcționeze. Iar ei, ce fac? Îl transformă în locuință! Păi, atunci, noi îl retragem și îl facem cu direcția ce avem nevoie! Pentru că tu nu l-ai folosit conform destinației, cum ți l-am dat acum 3-4 ani. 

A doua chestiune pe care am sesizat-o constă în faptul că, din norma de hrană a copiilor, mâncau și angajații. Și, ca să vă dați seama până unde merge ridicolul, urmare a poziției mele, am primit o adresă de la director, sigur, nesemnată de nimeni, el e instituția, nu are nici director, el semnează. Dar, ce este interesant, este că recunoaște că mănâncă angajații acolo. În adresă, el spune așa: «Angajații, urmare a aparițiilor din Ziar… nu știu de care, nu vreau să vă spun unde [din Ziar de Cluj – n.r.], am fost atacat și mi s-a spus că, în fine… din banii alocați pe fiecare copil… și spune: «Angajații într-adevăr au posibilitatea de a se înscrie la masă pe baza unui tabel, contra cost, sumele încasate fiind ulterior depuse la sediul Direcției». Fals! Nu au voie să mănânce angajații la Direcție! Direcția de Asistență Socială nu se ocupă să gătească mâncare pentru angajați! Ea primește pentru hrană strict 14 sau 16 lei, de la caz la caz, pentru fiecare copil. 

Cu alte cuvinte, banii pentru hrană sunt strict dimensionați la numărul de persoane instituționalizate. Dacă tu, din banii primiți, gătești mai mult, că nu ai alți bani… dacă aveai bani de gătit la angajați, găteai din acei bani! Tu primești 14 sau 16 lei pe fiecare copil, din acei bani poți să îi gătești numai copilului, pentru că așa e dimensionată norma de hrană. Dacă tu faci, în loc de 10 porții, 30 de porții în ziua respectivă, atunci înseamnă că i-ai diminuat norma de hrană, ai lungit mâncarea. Dacă vrei să faci mai multe porții, trebuie să iei bani din altă parte și să cumperi mai multă hrană. El, din aceiași bani, a făcut mai multă mâncare, pentru că nu avea în buget bani să ia mâncare în plus. De ce? Pentru că Direcția nu se ocupă cu acordarea de hrană la angajați! Nu are obiect de activitatea Direcția de Asistență Socială să dea de mâncare la angajați! Mai departe, zice Tămaș: «Aceste sume încasate de la angajați sunt realocate și contribuie la reducerea costurilor cu alte servicii.  Adică, a deturnat banii! A încasat de la oameni și i-a dus în altă direcție! Recunoaște că i-a realocat și i-a dus spre alte servicii! Adică, deturnare de fonduri, recunoaște în adresa oficială că se întâmpla ceea ce v-am spus eu.  De aceea, am și cerut să stopeze această practică de a găti mâncare pentru angajați, pentru că nu poți afecta norma de hrană în felul acesta. Mi se pare inadmisibil să recunoști și să spui cu atâta nonșalanță, asta înseamnă că ei nu au niciun moment în cap ideea că încalcă legea; și că li se pare firesc, din dispoziția directorului, să decidă că fac mâncare și pentru angajați. Obiectul de activitate al Direcției nu este să gătească, cu angajații Direcției, mâncare pentru angajați, ci strict să gătească mâncare pentru fiecare persoană cu nevoi, în limita a 14-16 lei per tânăr pe zi, și așa foarte mică norma. Și așa, cu eforturi mari asigurăm asta. 

În continuare, verific și vă voi informa, pentru că acum analizăm foarte clar anumite concursuri, licitații făcute și lucrări făcute prin deturnare de fonduri de la investiții către reabilitări și invers, de la reabilitări către investiții, o să verificăm și contractele de asigurări ale parcului auto al instituției, care au fost mutate la firma UNIQA, dar comunicăm foarte greu, pentru că ei nu ne comunică. Deci, ei ne spun că nu au nicio treabă cu noi! Deci, singura noastră treabă este să le dăm bani și, deși e o unitate în subordinea Consiliului, ei se raportează la noi ca și cum nu ar avea nimic cu Consiliul Județean. Cam asta e abordarea de acolo și nu ne comunică documente. Evident că eu fac ce ține de mine, dar va dura puțin până obținem toate aceste informții, pentru că ele sunt comunicate și la alte instituții, nu numai strict acolo, și noi le putem lua și din altă parte. Și fondul de salarii, și numărul de angajați, și toate aceste lucruri. 

Deci, vom retrage dreptul de administrare în proxima ședință, legat de acel spațiu [de pe Padin, nr.20 – n.r.] și, în egală măsură, voi face rectificare de buget și voi retrage toți banii alocați pentru lucrări care s-a demonstrat că au fost făcute fără autorizație, adică ilegal. Primăria deja a făcut plângere penală pentru o construcție unde s-a făcut fără autorizație și fără avizul monumentelor. Să presupunem că nu trebuia avizul monumentelor, tot ai făcut ilegal și ai făcut plăți fără să ai o autorizație, ai angajat un constructor, fără să îi pui la dispoziție autorizația, să execute lucrările. Și acel constructor a executat și a primit bani pe lucrări. Ei, acești bani îi voi retrage, tot într-o ședință de Consiliu; toți banii pe care i-am plătit îi voi retrage din buget și îi voi aduce la bugetul județului, iar, în egală măsură, până nu voi face un audit foarte clar, o analiză foarte clară, cost – beneficiu, cheltuieli făcute cu sau fără bază legală, vă asigur că nu voi promova niciun proiect, nu voi vota niciun proiect legat de Direcție. 

Sub acest pretext, că avem nevoie de bani acolo, sunt de acord cu dumneavoastră, dar ei trebuie dimensionați corect și bugetul va fi diminuat în așa fel încât ei să folosească strict numai pe ce au cerut și să fie în prim plan copilul și adultul care are nevoie de întreținere și nu lucrări de reabilitări făcute de firme prietene, pentru că asta e o altă discuție, în ceea ce privește lucrările de acolo, care sunt făcute de persoane care, aparent, ar trebui să se abțină, pentru că sunt, într-o formă sau alta, la limita incompatibilității. 

Eu nu îl cunosc pe domnul director, am avut o singură discuție telefonică cu el, când l-am întrebat dacă știe de acest fapt, că mănâncă angajații de acolo, cu sau fără bani, și, cei piloși mâncau pe gratis și aceia care nu aveau pile plăteau. Asta e realitatea, sunt oameni care nu plăteau pentru asta! 

Și știu asta direct de la oameni, acum se adună foarte multe reclamații, pentru că oamenii au văzut că acum cineva se ocupă! Aici se știa că sunt probleme, dumneavoastră, media, de ani de zile tot spuneți că se întâmplă lucruri acolo, dar nimeni nu a luat problema să spună: stop joc! Nu se mai poate! Adică, sub pretextul că nu avem grijă de persoanele cu nevoi, să îmi spui tu că eu nu susțin asta pentru că nu te las să furi pe lucrări ilegale și pe plăți și pe persoane angajate ilegal, ei, acest lucru nu se poate! Și voi face tot ce ține de mine ca acest lucru să se oprescă, inclusiv sesizări la organele abilitate, deși nu este profilul meu să fac plângeri. Dar, nu o să avem încotro aici, pentru că sunt chestiuni care sunt aparent de natură penală! Dacă tu faci concurs pentru doi oameni și angajezi patru, este penal! Dacă tu ai bani pentru reabilitare de clădire, dar tu, de fapt, demolezi clădirea, o clădire veche, și faci una nouă, e penal, pentru că ai luat banii de la rebilitare și i-ai dus pe investiție! Iar eu, când ți i-am alocat de la județ, ți i-am alocat pe capitole! Nu poți, cu banii de investiții să repari clădiri, după cum nu poți la reparații de clădiri să faci clădire nouă. Există date că în interiorul Direcției, și acum verificăm, există o clădire veche, un atelier care trebuia să fie renovat și a fost demolat în totalitate și s-a făcut altul în loc. Dar, pe banii de reparații! Bineînțeles, demolare fără autorizație, în același stil!”

Ca răspuns la „acuzațiile formulate de către președintele Consiliului Județean Cluj, domnul Alin Tișe, cu privire la reabilitarea imobilului din Cluj-Napoca, str. General Eremia Grigorescu, nr.37-39”, Daniel Tămaș, directorul general DGASPC Cluj, a transmis astăzi un comunicat de presă prin care încearcă să demonteze aceste acuzații:

„Cu privire la afirmațiile cum că acest imobil este un monument istoric, vă aducem la cunoștință faptul că prin adresa nr. 544 din 03.09.2015, Ministerul Culturii și Cultelor, Direcția Județeană pentru Cultură Cluj informează că imobilul nu este clasat ca și monument istoric și nu se află în interiorul Ansamblului urban „Centrul istoric al orașului Cluj-Napoca” (Cj II a A 07244).

De asemenea, conform Legii nr. 422/2001, art. 14 (1), „Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor au obligația de a comunica de îndată proprietarului, titularului dreptului de administrare sau respectiv titularului altui drept real asupra bunului imobil declanșarea procedurii de clasare sau declasare”.

Astfel, lucrările de reparații curente efectuate la adresa Cluj – Napoca, str. General Eremia Grigorescu, nr. 37 – 39, s-au executat respectând prevederile art.11din Legea nr.50/1991, actualizată în 2016, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și anume:

(1) Se pot executa fără autorizație de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor:
a) Reparații la împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimba forma acestora și materialele din care sunt executate.
b) Reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei, inclusiv în situația în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepția clădirilor declarate monumente instorice, în condițiile legii.
h ) Lucrări de reabilitare energetică a anvelopei și/sau a acoperișului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/șarpantă – la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecție a monumentelor și/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii.

Afirmațiile cu privire la eventualele demersuri demarate de D.G.A.S.P.C. Cluj pentru a intra în legalitate sunt total nefondate iar până în prezent, nu am fost înștiințați cu privire la vreo plângere penală a Primăriei municipiului Cluj-Napoca împotriva conducerii D.G.A.S.P.C. Cluj.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *