Alimente de agrement

Cafeaua, cacaua, ceaiul si bauturile alcoolice sunt alimente de agrement sau de socializare ce contin alcaloizi cu influente asupra sistemului nervos. Primele trei isi datoresc savoarea de care se bucura, produselor de torefactie si substantelor ce le contin (cofeina din cafea si ceai, teobramina din cacao). Produsii de torefactie apar in cursul prajirii boabelor si lor li se atribuie gustul placut. Iar bauturile alcoolice isi datoreaza gustul si savoarea prin prelucrarea casnica sau industriala a altor alimente.

 

Cofeina din cafea excita centri vasomotori si dilata vasele coronare si favorizeaza contractiile inimii, scurtand diastolele. Cofeina mareste randamentul psihic. Produsii de torefactie exercita o actiune stimulatoare asupra scoartei cerebrale si au o actiune moderata si asupra secretiei gastrice. Abuzul de ceai si cafea da stari de intozicatie, manifestata prin insomnii, neliniste, inmapetenta, dureri de inima, slabire generala.

 

Ceaiul este o bautura foarte placuta. El are o culoare cu atat mai inchisa si gustul mai astringent, cu cat este mai concentrat, deci cu cat frunzele au stat mai mult in contact cu apa. Ceaiul concentrat are o actiune constipanta. O ceasca de cafea contine tot atata cofeina cat una de ceai si totusi actiunea excitanta a ceaiului este mai slaba, deoarece in ceai cofeina este combinata cu acid tanic. Aceasta combinatie este precipitata de acidul clorhidric din stomac si astfel ii diminueaza efectul excitant.

 

Ceaiul este bautura cea mai suportata in aproape toate dietele.

 

Cacaoa contine theobromina cu efecte analoage cofeinei. Cacaoa este folosita in unele diete, datorita valorii sale alimentare considerabile fiind bogata in lipide (100 g cacao furnizeaza 74 cal).

 

Bauturile alcoolice au si ele efecte asupra organismului. Ele rezulta din fermentarea zaharului sau amidonului unor cereale, fructe sau cartofi si se absorb prin mucoasa gastrica si duodenala foarte rapid. Viteza de absorbtie depinde de cantitatea in alcool al bauturii ingerate, de prezenta sau absenta altor bauturi in stomac, precum si de felul lor. Grasimile si substantele proteice pot intarzia absorbtia. Cresterea concentratiei alcoolului ingerat favorizeaza absorbtia rapida pentru ca molecula alcoolica e mica si solubilitatea in apa e mare.

 

Alcoolul absorbit se distribuie in toate tesuturile si lichidele organismului. Repartizarea in tesuturi depinde de bogatia lor in apa sau grasimi. Lipidele creierului retin cantitati mari de alcool. Acesta se datoreaza si bogatei sale vascularizatii.
Gradul de impregnare cu alcool in ordine descrescanda este urmatorul: sange, creier, rinichi, plamani, inima, muschi, ficat, tesut adipos, os.

 

Alcoolemia – concentratia alcoolului in sange, atinge maximum dupa 30-120 de minute de la ingesta. Din cantitatea de alcool absorbita 90-98 % se oxideaza, iar restul se elimina prin urina, respiratie, saliva si transpiratie. O alcoolemie de 1 g  o/oo se realizeaza prin ingerarea a 1 g alcool/kg corp. Bauturile concentrate se absorb mai repede. La un adult cu o greutate medie de 70-80 kg daca consuma 45 g alcool pe stomacul gol, apare o alcoolemie de 0,65-0,90 g o/oo. Daca e consumat odata cu alimentele, alcoolemia va scadea la jumatate.

 

Capacitatea de oxidare a alcoolului creste cu varsta. Procesul se face cu un consum mare de energie si reprezinta un mijloc de detoxifiere al organismului. El are loc in ficat, deci acesta va fi organul cel mai afectat in cazul abuzului de alcool.

Adauga comentariu