Sistemul imunitar, alcatuit dintr-o serie de structuri printre care timusul si ganglionii limfatici care produc celule speciale (limfocitele) destinate sa recunoasca si sa elimine elementele nocive (virusi, microbe si toxine), este un sistem sofisticat, capabil sa garanteze apararea eficienta a organismului. In cazul alergiei, sistemul imunitar reactioneaza fata de niste substante inofensive numite alergeni, pe care le identifica in mod eronat drept inamici.
In felul acesta, produce o cantitate impresionanta de anticorpi Ig E (imunoglobulina E) considerati a fi principalii responsabili pentru multe simptome alergice, cum sunt rinita, conjunctivita, astmul, urticaria. S-a ajuns la certitudinea ca exista o legatura intre simptomele alergice si cantitatea acestor anticorpi, motiv pentru care se poate vorbi despre alergie numai atunci cand prezenta imunoglobulinelor este masiva. Toate alimentele, fara exceptie, pot cauza alergii, iar unele o fac mai mult decat altele.
In primele randuri ale alergiilor alimentare figureaza laptele de vaca, ouale, pestele, graul, telina si rosiile. Deseori, sensibilitatea se manifesta fata de intregi familii de alimente. De exemplu, o persoana, care are alergie la morcovi manifesta cu usurinta sensibilitate si fata de telina, de fenicul, de patrunjel si de coriandru.
O alta familie de alimente puternic implicata in reactiile alergice este aceea a leguminoaselor, care cuprinde soia, mazarea, lintea si arahidele. Tocmai arahidele sunt de vina pentru numarul mare de crize acute, care s-au multiplicat in ultimele decenii, in SUA mai ales. Una dintre presupusele cauze este faptul ca arahidele sunt hipogee (adica cresc si se maturizeaza sub pamant) si pot fi intoxicate de catre ciuperci care produc o anumita toxina. Acest tip de alergie, adesea violenta, ii afecteaza in primul rand pe copiii cu predispozitie in aceasta directie. In schimb, uleiul de arahide este un produs industrial care nu creeaza asemenea probleme, deoarece nu contine proteinele care produc alergia.
Laptelui i se datoreaza prima manifestare alergica in viata unui copil atopic; alergia la laptele de vaca se manifesta cu urticarie, edem, eczema locala, pana si astm, desi rareori. Dat fiind ca proteinele din laptele de vaca trec in laptele matern, un nou-nascut alergic poate manifesta o reactie si la laptele de vaca ingerat de mama care il alapteaza. Din fericire, in majoritatea cazurilor alergia la lapte regreseaza cu trecerea anilor, si tinde sa dispara complet catre varsta de cinci ani.
Alergia la oua se reduce si ea in cursul anilor, dar pentru copiii sub un an, ouale, si in special albusul, reprezinta un risc deosebit.
Glutenul este o proteina prezenta in grau, secara, orz si ovaz, la care intestinul subtire poate fi hipersensibil. Intoleranta la gluten se numeste boala celiaca sau celiachie. Reactiile tipice pentru alergia la gluten sunt diareele cronice, care cauzeaza probleme de malnutritie si, eventual, intarzie procesul de crestere la copii. Alimentele modificate genetic comporta riscul acestei alergii.
Admitand ideea ca producatorii tin cont de toate restrictiile, inainte dea trece un timp, nu putem sti cu certitudine, cu toate precautiile luate, daca crearea unui nou organism vegetal sau animal nu duce la aparitia unei noi alergii. Riscul este cu atat mai mare cu cat, in multe tari, nu exista obligatia de a anunta cumparatorii cu privire la substantele din produsele modificate genetic, astfel incat alergicii au prea putine sanse de a se apara.
Prevenirea. Alergiile alimentare se formeaza din leagan, de unde rezulta ca trebuie sa luam din timp masuri de precautie. Dupa cum stim, principalul factor care creeaza predispozitia este atopia, dar, cum o treime din alergiile alimentare se constata la persoane fara asemenea dispozitie, este bine sa tinem seama si de alti cativa factori importanti, in speta de starea intestinului.
Numeroase cercetari au demonstrate ca flora bacteriana intestinala isi asuma un rol enorm in asigurarea sanatatii noastre. Intestinul are o suprafata mare complet acoperita de miliarde de celule straine de organism, dar care convietuiesc cu organismul, formand flora bacteriana din intestine.
Este voba de diverse specii de bacteriii (Bifido, Lactobacillus acidophilus, Enterococcus, Escherichia coli) care sunt in echilibru unele fata de altele si colaboreaza cu corpul nostru. Noi le hranim, iar ele ne rasplatesc in multe feluri: sintetizand vitaminele B1 si B2, acidul pantotenic; metabolizand de asemenea acizii biliari si hormonii steroizi; producand antibiotice naturale si substante antibacteriene care blocheaza microorganismele nocive; si, ceea ce este mai important, regland functionarea sistemului nostru imunitar (sa nu uitam ca 60 % din celulele imunitare ale corpului se afla pe peretele intestinal!).
Flora bacteriana stimuleaza producerea de anticorpi Ig A (imunoglobulinele secretorii), care formeaza o pelicula protectoare subtire pe toate mucoasele si au proprietati de aparare fata de orice alergen.
Imunoglobulinele IgA produse de mucoasa intestinala desfasoara o activitate antivirala si antibacteriana, formeaza mucusul fibrilar la nivelul bronhiilor si au un rol selectiv fata de antigenii care produc fenomenele de sensibilizare alergica. S-a dovedit ca subiectii cu deficit de IgA secretorie sunt cei dintai expusi infectiilor cailor respiratorii primare si astmului bromhitic; in caz de alergopatie, anticorpii IgA actioneaza in special blocand actiunea antigenilor, cu care se unesc, facandu-i sa piarda capacitatea de a cauza reactii de tip alergic, chiar si la subiectii cei mai sensibili.
Ori de cate ori luam substante antibiotice, antiimflamatorii sau steroide, cauzam moartea in masa a unor bacterii interne folositoare, si daca aceste medicamente se repeta, pana la urma, flora bacteriana nu se mai reproduce; de aici urmeaza slabirea sistemului imunitar defensiv, care poate duce la fenomene alergice.