In vizor

Afacerile hipsteresti ale Clujului, retete de succes nascute din traditie si curentul vintage

Clujul este un oras hipsteresc, iar tot ce e vechi si poate fi „reimpachetat” si reinventat este la moda. In ultimii ani, in urbea noastra s-au nascut o serie de afaceri demarate de tinerii membri ai culturii urbane pentru oameni ca ei. De multe ori e vorba de productie romaneasca, iar reinvierea traditiei ori a curentul vintage naste fani, iar fanii sunt cei mai buni clienti. Oameni care formeaza cultura urbana, care dicteaza ce e la moda, lanseaza sau accelereaza comportamente. Ei confirma ca e cool sa mananci zacusca bunicii, sa transformi vechea lada de zestre intr-un obiect vintage, sa vinzi clatite la borcan ori sa faci mobila inspirata din traditia noastra straveche.

In Cluj-Napoca, sunt cateva business-uri sau branduri fondate si validate prin votul comercial de hipsteri. In ultimii ani, au fost puse pe tapet zeci de afaceri, iar initiatorii lor se bucura de un real succes. Asta, poate, pentru ca in multe domenii, hipsterii de azi seamana cu copiii populari din liceu, adica unii care au propriile afaceri nascute din idei simple si cu priza la public.

Asa se face ca s-a ajuns ca, in Clujul de azi, e musai sa mananci macar o data o clatita la borcan, sa ai in casa un obiect de mobila veche, transformat in “stilul Ikea” si vopsit in alb sau, din contra, sa faci o nunta traditionala, cu mobilier din lemn masiv, inspirat din motivele folclorice.

Este si exemplul AnticMarket, un proiect pornit de doi muzicieni clujeni, Alex Cuibus si Tudor Pop. Ei reconditoneaza mobilier vechi, pe care nimeni nu ar mai da nici macar doi bani. Ce iese din mainile lor e uimitor. Cei doi tineri ne demonstreaza, cu fiecare piesa de mobilier pe care o reconditioneaza, ca bunicile noastre ascund adevarate comori in casele vechi. Ei pot transforma o noptiera ponosita intr-o bijuterie vintage in doar cateva zile.

Alex si Tudor sunt deja cunoscuti pe piata clujeana, iar ramele de poze, comdele, mesele, dulapioarele ori paturile sunt la mare cautare. Astazi, micul lor atelier din Someseni e prea mic pentru a face fata solicitarilor, asa ca, pe viitor, se gandesc sa se mute intr-un spatiu mai mare.

Pe aceeasi nisa, de reinviere a traditiei, au mers si tinerii de la Sezi. Octavia Casoni si Lucian Lois, doi tineri absolventi de Arhitectura din Cluj-Napoca, au creat, anul trecut, brandul “Sezi” dintr-o joaca. Doua scaune din lemn masiv, de cires, simbolul femeii si al barbatului, aveau sa fie cadoul de nunta perfect pentru miri, prieteni dragi. Obiectele au avut un succes atat de mare incat acum “Sezi” inseamna zeci de piese de mobilier din lemn, realizate manual si inspirate din motive populare romanesti.

Prin produsele lor aflate la mare cautare, tinerii ne-au demonstrat, inca o data, ca e “la moda” sa ai in casa macar un obiect vechi, sau realizat dupa un model traditional, ori sa porti pe umar o plasa impletita din canepa, cu motive traditional romanesti.

Pana si zacusca sau muraturile bunicii au ajuns sa fie “la moda” printre hipserii orasului. La fel de “hipsteresti” sunt si vechile lazi de zestre, paturile din paleti sau mobilierul realizat din materiale refolosite.

Chiar si Modi Anton, ultimul sifonar ramas pe piata, din sutele care visau, in primii ani de capitalism, sa ajunga milionari peste noapte, a fost “resuscitat” de hipsteri. Daca, rand pe rand, sifonariile Clujului au murit, inghitite de moda produselor imbuteliate. Acum, sa servesti sifon e la moda. Mica afacere a lui Modi Anton a ajuns sa aprovizioneze cele mai mari restaurante clujene. Din mica sifonerie de cartier, singura ramasa in tot orasul, astazi se aprovizioneaza cele mai mari restaurante ale Clujului. Modi Anton vinde litrul de sifon cu 50 de bani, iar licoarea ajunge pe mesele clientilor cu cativa lei paharul. Nu e cu suparare pentru sifonar, asa a reusit sa reziste de-a lungul anilor, iar sifonul sa redevina un produs preferat.
Asa se face ca, la fel ca prajitura de casa, laptele de pasare al bunicii, porumbul prajit sau zacusca mamei, sifonul a redevenit un “must have” hipsteresc.

Clatita la  borcan, vanduta la Razvanarie, este un alt exemplu de succes. Razvan Rusu, un tanar de 25 de ani, a pus pe picioare brandul “Dulceata lui Razvan”, iar apoi a deschis un mic bistro unde se pot putea gusta magiunul cu ciocolata, clatite cu dulceturile preparate de Razvan, dar si papanasi cu dulceata de afine. Ideea de a vinde clatita uriasa la borcan i-a asigurat succesul. Tot de la „Razvanarie”, clujenii isi pot cumpara magiunul de prune, zacusca la ceaun si dulceturile naturale care l-au facut cunoscut pe tanar.

Fenomenul vintage este prezent in viata clujenilor nu doar prin micile afaceri nascute de tineri antreprenori, ci si prin targuri de haine, bijuterii sau chiar evenimente muzicale.

“Targutu’ Vintage” este deja o traditie a urbei, organizat de cativa ani de Mirela Grindean. La targ sunt comercializate haine cu poveste sau bijuterii vechi.

Apoi, au aparut si petrecerile cu muzica pe viniluri, ca de exemplu evenimentele “Vinyl, rum, tapas&wine”, un curent pornit de la Bucuresti. Comunitatea “VRTW” aduna aproape 12.000 de oameni pe Facebook. Clujul are chiar si un magazin de viniluri, Dusty Sounds, pe Bulevardul Eroilor. Magazinul are si un sector, denumit “Vintage Audio,” unde gasesti pickupuri, magnetofoane, amplificatoare si boxe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *