Adevărata dilemă a lui Liviu Dragnea

Este o vară foarte fierbinte la PSD, partid ce pare că a rămas nu numai fără timonă, ci și fără comandant. Comandantul Marcel Ciolacu, vuiesc toate cafenelele, are o gagică nouă de care este mega îndrăgostit și care, spun aceiași cârcotași, va deveni o vulnerabilitate pentru el atunci când securiștii care îl păpușăresc se vor fi plictisit de el.  

Celălalt copreședinte, domnul Vasile Dâncu, moare și el de căldura lâncezelii. Îi e așa de cald la cap că a participat acum câteva săptămâni la o întâlnire secretă cu Pandele în care să încerce să evalueze ce șanse ar fi dacă s-ar combina la cartelă să-l dea jos pe Ciolacu și să o pună pe Gabi Firea în loc.  

Colac peste pupăză s-a întâmplat și pocinogul. Balaurul Dragnea a fost eliberat, după ce au încercat prin toate mijloacele să îl distrugă, umilindu-l, îmbolnăvindu-l, ostracizându-l.  

Am urmărit cu atenție și îngrijorare aproximativ de 15 ori și din toate unghiurile discursul din fața carcerei ținut de Liviu Dragnea. Peste toate analizele de discurs care s-au făcut puțini au observat un detaliu. Liviu Dragnea a ieșit din pușcărie cu mâinile libere, fără să aibă o paporniță în brațe. Un gest simbolic și subtil al dorinței sale de a lupta, de a nu se mai întoarce la pușcărie.  

Pentru cei care ați uitat cât de îndrăzneț e Dragnea, probabil că declarațiile sale politice au fost o surpriză. Eu nu am uitat cine a fost președintele partidului meu. De fapt cel mai bun președinte al PSD. Liviu Dragnea ne-a dat de înțeles nu numai că nu are de gând să tacă, ci are chef și de puțină mardeală și de un inventar al noii sale oști din care și eu vreau să fac parte. Chiar dacă nu am vorbit cu el în acest sens. Speranța mea e că Liviu Dragnea va încerca să adune într-un fel sau altul toți oamenii buni și luptători ca mine, părăsiți sau alungați de securiști sau sclavi de securiști, precum Ciolacu sau Vasile Dâncu.  

Nu cred că există pedeapsă mai mare pentru Liviu Dragnea decât să vadă cât de jos a ajuns PSD, aș putea să spun că nici cei doi ani și jumătate de închisoare nu sunt o patimă prea mare pe cât rușinea de a vedea acest mare partid care a dus România înainte (cu multe și impardonabile greșeli), îngenuncheat și umilit de niște șantajabili, de niște otrepe politice.  

Toți cei care sunt în conducerea PSD acum îi datorează lui Liviu Dragnea nu numai pozițiile ci și avantajele financiare rezultate de pe urma lor. Sunt și primii care l-au părăsit. L-au trădat. S-au lepădat de el. N-aveam pretenții niciodată de la Ciolacu sau Paul Stănescu, dar nu există rușine mai mare decât să o văd pe Lia Olguța Vasilescu tăcând. Ea, care s-a gudurat pe lângă Dragnea ca să-i fie naș de cununie, profitând de poziția lui atunci când îi convenea. Lia, cea cu clonțul tare, tace mâlc și acceptă toate rahaturile lui Marcel Ciolacu și ale tractoristului Paul Stănescu. Se complace în mocirla în care a fost dus PSD, ținută în lesă de micile șantaje și amenințări cu pârnaia. Soțiorul ei, Claudiu Manda, a fost trimis în judecată și sunt mari șanse să fie condamnat. Securiștii îi flutură și Liei Olguța Vasilescu câteva dosare ce pot să devină periculoase în orice secundă. Iar Lia tace și se mai dă încă o tură în caruselul șantajului.  

Ce îmi doresc eu de la Liviu Dragnea? Nu îmi doresc nimic, îi doresc sănătate și liniște chiar dacă o să mai fie condamnat în alte dosare la ordinul securiștilor, în cel mai rău caz o să mai facă câteva luni de pârnaie. Și gata. Liviu Dragnea trebuie să se gândească bine dacă vrea sau nu să distrugă PSD. Dacă vrea să repare PSD, în cazul în care mai poate fi reparat, sau să legitimeze o nouă mișcare politică de stânga. Desigur, în mod cu totul special, el nu ar mai trebui să fie nimic în aceste partide, decât simplu membru. Pentru că, la forța pe care o are acum, nici nu trebuie mai mult. Sunt mii de primari care așteaptă un semn de la Liviu Dragnea și îi vor fi alături. Sunt zeci de mii de tineri ca mine care așteaptă doar un semn ca să se implice pentru reconstrucția Stângii.  

Asta au reușit să facă securiștii din Dragnea. După ce l-au distrus ca imagine acum doi ani, l-au martirizat prin abuzurile la care a fost supus. Dar Liviu Dragnea a devenit din nou important pentru milioane de români pentru că foarte mulți dintre noi am văzut haosul în care a fost aruncată țara în cei doi ani și jumătate de pârnaie ai lui Dragnea. Prostalăii de la USR împreună cu corupții din PNL au îndatorat România, s-au comportat execrabil în pandemie, iar acum se ocupă de probleme interne de partid în loc să vadă de țară.  

Toate ideile lui Liviu Dragnea - că au fost puse în practică sau n-a mai apucat să o facă, au devenit viabile sau concrete, sau sunt în curs de aplicare în țări la care începem să privim cu tot mai mult jind. 

L-ați înjurat pe Liviu Dragnea când a propus un Fond Suveran, astăzi foarte multe țări din UE se gândesc să creeze asemenea fonduri suverane.  

L-ați înjurat pe Dragnea când a propus ca aurul României să revină acasă, să fie ținut la noi în țară așa cum ar fi trebuit dintotdeauna. Între timp Polonia, Ungaria, Austria, Turcia și marea Germanie și-au adus înapoi procente semnificative din rezervele de aur depozitate în alte țări.  

L-ați înjurat pe Dragnea pentru legile justiției, orăcăind cât de abuziv e și cum vrea să se scoată, în timp ce Ludovic Orban și Florin Cîțu tocmai legitimează politic dezechilibrarea justiției. Ați scuipat pe poza lui Dragnea când a spus că multinaționalele lacome trebuie să declare profituri mai mari în România și să fie impozitate mai drastic. Între timp Summitul G20 a căzut de acord că rechinii economici ai lumii vor fi impozitați cu minim 15%.  

Ați spus că Liviu Dragnea mituiește electoral profesorii, doctorii și personalul medical, sau funcționarii, crescându-le lefurile la niveluri decente. Toți cei care aveți meserii sau profesii pomenite mai sus, să nu uitați două lucruri: că Dragnea v-a pus în buzunare lună de lună un trai decent și că liberalii și USR-iștii nu v-au dat nimic, ba chiar v-au luat sau v-au dat afară de la locurile muncă ca să-și pună pilele lor politice.  

Nu se compară situația ieșirii din pârnaie a lui Adrian Năstase cu cea a lui Dragnea. Lui Adrian Năstase în mod abuziv i-a fost interzis mult timp și dreptul de a reveni în politică, iar apoi n-a mai dorit asta. Dragnea poate să revină în politică, pare să își dorească asta, dar pentru mine ar fi foarte important să o facă fără prea multă implicare executivă. Cel mai important e să gândească, cumpătat și temeinic, relaționarea sa cu PSD pe viitor. Oricât de mult a greșit acest partid față de mine și față de el, dar și față de alți colegi și chiar față de România în unele momente, sentimentul meu e că PSD nu trebuie abandonat.  

 

 

Adauga comentariu