Activitatea DNA, într-un con de umbră. Crin Bologa: Deşi au salarii de zeci de mii de lei, procurorilor le-ar fi scăzut „entuziasmul”

Numirea lui Crin Bologa în urmă cu câteva luni la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a coincis cu instalarea stării de urgență. Tot mai multe voci susțin că activitatea DNA ar fi intrat într-un con de umbră după preluarea conducerii de către Bologa, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău și ex-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj. De la instalarea peneliștilor la putere, activitatea DNA pare să fi fost una redusă, în contextul în care plimbatul cătușelor pe la televizor face parte doar dintr-un scenariu practicat cu ostentație în timpul guvernării PSD. De fapt, după cum a recunoscut procurorul șef al DNA, explicația pare mai simplă de atât: deși încasează venituri lunare considerabile, procurorii DNA par să-și fi pierdut „entuziasmul”, descurajați fiind și de numărul mare de dosare.

La trei luni de la preluarea funcţiei, Crin Bologa, noul şef al DNA, se străduieşte încă să explice eşecul anilor precedenţi aI Direcţiei Anticorupție. Urmându-i lui Kovesi, acesta se ia la trântă cu deciziile Curţii Constituţionale, în urma cărora s-a limitat plaja de acţiune a DNA pe infracţiunea preferată: abuz în serviciu.

Crin Bologa afirmă, într-un interviu pentru presshub.ro, că procurorii DNA nu mai au acelaşi „entuziasm" pentru că inculpaţii au atacat instituţia, iar alte structuri ale statului nu au susţinut activitatea anticorupţie.

Deşi au salarii de zeci de mii de lei pe lună, procurorii se simt descurajaţi, potrivit lui Bologa.

Între timp, şeful DNA a cerut CSM şi a obţinut delegarea într-o funcţie de conducere a fratelui fostului ministru Raluca Prună, procuror cu doar 8 ani vechime şi fără experienţă în domeniul anticorupţiei.

„Într-adevăr, în ultima perioadă activitatea DNA a avut de suferit.

A avut de suferit, cred eu, și din cauza atacurilor unor persoane cercetate sau condamnate în dosarele DNA, atacuri lansate atât împotriva Direcției, cât și împotriva procurorilor, în mod individual.

Acest lucru a făcut ca activitatea procurorilor să nu mai fie făcută cu același entuziasm ca și în anii precedenți, în momentul în care lupta anti-corupție era susținută, cel puțin declarativ, de toate instituțiile statului.

În ultimii ani, activitatea DNA a fost atacată și de persoanele cercetate, de cele mai multe ori pe nedrept, dar și celelalte instituții n-au excelat în a sprijini lupta împotriva corupției. Acest lucru a dus la descurajarea activității procurorilor și gândiți-vă că în anii trecuți au fost afectate legile justiției, s-a încercat masacrarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, lucru care până în prezent nu a reușit. Proiectele de modificare au fost lăsate încă în amorțire, dar încă sunt pe rolul Camerei Deputaților și Senatului.

Nu s-a reușit modificarea drastică, în detrimentul cetățenilor cinstiți a acestor coduri, dar în schimb, s-a reușit modificarea legilor justiției, a celor de organizare judiciară, a celor privind statutul procurorilor și judecătorilor.
Gândiți-vă că s-a modificat modalitatea de accedere în DNA, cu toate că înainte era aceeași modalitate de accedere la cele două structuri de parchet specializate, printr-un interviu la care participa cel care dorea să ajungă procuror la DNA, acum numai în ce privește DNA s-a schimbat această modalitate și există în prezent o prevedere care arată că se parcurg două etape de evaluare: un concurs în fața unor comisii și apoi în fața CSM, o procedură diferită față de a procurorilor DIICOT.

De asemenea, au crescut vechimea și mulți procurori au fost nevoiți să plece din DNA și asta înseamnă că dosarele rămase de la procurorii obligați să plece în urma acestor modificări au fost repartizate altor procurori.

Încărcătura a fost extraordinar de mare și acest lucru duce la o lipsă a eficienței și la o învechire a dosarelor rămase în lucru. Avem procurori care au 200 de dosare în lucru în acest moment. Sigur că procurorul are la dispoziție un polițist sau doi, dar este un volum de muncă enorm", a declarat Bologa.

În februarie 2020, Crin Nicu Bologa era numit în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, rpin decret prezidențial, pentru o perioadă de trei ani.

Crin Bologa a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca în 1995. Apoi a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău (1995-1999) şi procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj în perioada 2008-2011.

Din 1999 până în 2005 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj. În 2005, a fost numit şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţiei – Serviciul Teritorial Cluj, fiind eliberat din funcţie la cerere în decembrie 2007. Începând cu ianuarie 2008, şi-a reluat activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj.

CITEȘTE CONTINUAREA AICI: Predoiu l-a numit la şefia DNA pe controversatul procuror sălăjean Crin Bologa

 

 

Adauga comentariu