Academia Română critică decizia Ministerului Educației de reducere a orelor în gimnaziu: „Școala va produce în mod evident mai puţini români competenţi”

Reducerea numărului de ore în cazul unor discipline, care se regăsesc în cele patru scenarii incluse în planul cadru pentru ciclul gimnazial, formulate de reprezentanți ai Ministerului Educaţiei și Cercetării, reprezintă o măsură contestată și criticată de Academia Română întrucât „compromite competitivitatea înaltă”, în condițiile în care domeniile ştiinţelor de vârf reprezintă motorul economiei mondiale. 

„Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite ‘competitivitatea înaltă’, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale. În acelaşi timp, eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste compromite caracterul ‘naţional’ al ‘resursei umane’. Cu alte cuvinte, operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, şcoala va produce în mod evident mai puţini români competenţi”, precizează Academia Română.

De altfel, Academia constată „cu surprindere şi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie şi biologie, precum şi eliminarea completă a limbii latine şi a orelor de dirigenţie (‘dezvoltare personală’). Orele de educaţie muzicală, educaţie plastică şi religie rămân şi ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât aşezate la locul care li se cuvine”, se mai arată în comunicat.

Recent, președintele Academiei Române, clujeanul Ioan Aurel Pop, semnala riscurile aferente reducerii ori eliminării unor discipline, context în care acestea ar fi înlocuite cu alte materii, mai practice, ceea ce relevă o „neînțelegere a mecanismului școlii", astfel încât urmările unui asemenea fenomen ar favoriza „ștergerea memoriei colective”.

CITEȘTE ȘI: Ioan-Aurel Pop, despre educație în pandemie: „Școala online, la o privire atentă, este doar o soluție de avarie…”

De asemenea, în februarie 2016, Academia Română şi 500 de membri ai comunităţii academice au făcut apel la Ministerul Educaţiei să nu elimine limba latină şi să nu reducă numărul de ore de istorie şi limba română din planurile cadru ale învăţământului gimnazial, lucru pe care reprezentanții Academiei îl amintesc în comunicat.

„Venim, aşadar, şi acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie şi geografie şi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar şi a stimei de sine ca români şi europeni. Fără conştiinţa rădăcinilor, a istoriei şi a trunchiului lingvistic şi civilizaţional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naţiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naţională, ci şi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaţiu cultural şi de civilizaţie. Cultura generală, aceea pe care şcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toţi membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaţională – a identităţii noastre”, se mai arată în comunciat.

Și reprezentanții Sindicatului Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean (FSLI) au apreciat că intenția Ministerului condus de Monica Anisie, care ia în calcul eliminarea „Limbii latine”, reducerea numărului de ore de Fizică, Chimie, Biologie, Geografie și Istorie, este una neavenită și nu poate fi aplicată în anul școlar 2020-2021:

„Deocamdată nu am primit nici un feed-back din partea grupului de experți care elaborează și gândesc noile planuri-cadru, desigur că și colegii noștri sunt îngrijorați. De altfel au fost atâtea zvonuri în mass-media privind renunțarea la discipline precum muzica, desenul, educația fizică sau altele, să se reducă de tot fizica și chimia ș.a.m.d. 

Mai mult ca sigur, cred că nu se pot aplica de anul acesta, fiindcă deocamdată planul cadru s-a aprobat, planul de școlarizare la fel, mișcările de personal, de asemenea, au fost realizate în mare parte, ori reorganizarea pe ultima sută de metri - nu cred că guvernanții și-o vor permite înainte de alegeri”, a declarat Lucia Cojocaru, președintele Sindicatului Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean (FSLI).

CITEȘTE ȘI: Lider de sindicat, despre începutul noului an școlar: „Deocamdată nu sunt decât tatonări. Guvernul trebuie să asigure condițiile de protecție pentru elevi și profesori”

Comunicatul integral al Academiei Române:

Punct de vedere privind noul Plan-Cadru pentru învăţământul gimnazial din România

Academia Română a luat act de recenta publicarea a celor patru variante ale Planului-Cadru pentru învăţământul gimnazial din România redactate de grupurile de lucru ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Constatăm cu surprindere şi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două, la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie şi biologie, precum şi eliminarea completă a limbii latine şi a orelor de dirigenţie (‘dezvoltare personală’). Orele de educaţie muzicală, educaţie plastică şi religie rămân şi ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât aşezate la locul care li se cuvine.
În acest context reamintim că în februarie 2016, Academia Română, împreună cu 500 de membri ai comunităţii academice, a făcut apel la Ministerul Educaţiei să nu elimine limba latină şi să nu reducă numărul de ore de istorie şi limba română din planurile cadru ale învăţământului gimnazial (https://academiaromana.ro/com2016/doc/d0212-PunctVedereAR.pdf).

Am găsit atunci la Minister parteneri de dialog real, deschişi argumentelor noastre.

Venim, aşadar, şi acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie şi geografie şi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar şi a stimei de sine ca români şi europeni. Fără conştiinţa rădăcinilor, a istoriei şi a trunchiului lingvistic şi civilizaţional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naţiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naţională, ci şi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaţiu cultural şi de civilizaţie. Cultura generală, aceea pe care şcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toţi membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaţională – a identităţii noastre.

Ciclul gimnazial este cea mai importantă etapă a consolidării acestei culturi generale, este etapa situată între primii paşi ai alfabetizării şi deprinderii operaţiunilor elementare în primii ani de şcoală şi specializarea începută odată cu intrarea în liceu. Ca atare, chiar şi din acest punct de vedere, al culturii generale, al culturii împărtăşite de toţi, al culturii liant societal, este greu de înţeles reducerea orelor de istorie, limbi străine, fizică, chimie şi biologie în gimnaziu.

În plus, reducerea numărului de ore în cazul ştiinţelor este şi mai paradoxală dacă luăm în considerare faptul că Legea educaţiei naţionale (Nr. 1 din 5 ianuarie 2011) prevede că misiunea asumată de sistemul de învăţământ românesc este de ‘formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive’ (Art. 2, paragraf 2).

Având în vedere această obligaţie de a ‘genera’ ‘resurse umane naţionale înalt competitive’, Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite ‘competitivitatea înaltă’, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale. În acelaşi timp, eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste compromite caracterul ‘naţional’ al ‘resursei umane’. Cu alte cuvinte, operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, şcoala va produce în mod evident mai puţini români competenţi.

Convinşi fiind că acesta nu poate fi scopul politicilor educaţionale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, facem apel către conducerea Ministerului să orienteze echipele de lucru spre găsirea altor soluţii, care să nu afecteze formarea culturală, morală şi profesională a tinerilor români.

Biroul Prezidiului Academiei Române

 

 

 

 

 

 

 

sursa foto: acad.ro

Adauga comentariu