De mai bine de o lună școala românească s-a mutat în mediul online, dar nu pentru toți elevii, ci doar pentru aceia cărora părinții sau școala au putut să le ofere o tabletă și conexiune la internet pentru a participa la orele susținute online de către profesori. Mulți copii din mediul rural se află în situația în care pentru ei educația a fost pusă pe pauză atunci când s-au închis școlile. Ei nu au posibilitatea să ia parte la școala online pentru că acea digitalizare a școlilor promisă nu a mai venit.
Ministerul Educației și-a dat seama de aceste lipsuri și a solicitat școlilor o statistică a tuturor elevilor care nu au acasă laptop sau tabletă pentru a se încerca identificarea unor surse de finanțare pentru a sprijini elevii cu astfel de dispozitive. Acest lucru se întâmpla la începutul lunii aprilie, dar până acum nu a fost identificate astfel de surse de finanțare.
În acest sens a fost depus și un proiect de lege în Parlament care prevede că: ”Ministerul Educației asigura fiecarui cadru didactic si fiecarui elev care are dreptul la bursa de ajutor social a unui dispozitiv de tip laptop sau tableta, conectat la Internet, pentru a putea participa la activitatile de e-learning desfasurate in afara orelor de la clasa”. Din păcate, până ce acest proiect va fi aprobat, elevii probabil că se vor întoarce deja la școală.
De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a lansat o platformă digitală care le permite profesorilor și elevilor să solicite resursele materiale necesare pentru a-și continua educația în mediul digital și, în același timp, oferă posibilitatea companiilor sau persoanelor interesate să se implice și să susțină comunitățile care au nevoie de sprijin.
Cu aceste date, Ministerul Educației poate întreprinde măsuri concrete, nu să aștepte ca doar companiile sau ONG-urile să vină în sprijinul acestor elevi. Mulți dintre ei au pierdut deja aproape o lună de școală, vor mai pierde încă o lună?
În județul Cluj, 5000 de elevi nu au putut participa la cursurile online
La nivel național, fiecare Primărie, Inspectorat sau Consiliu Județean caută soluții pentru a veni în sprijinul elevilor din mediul rural. În județul Cluj, o statistică de la mijlocul lunii martie dezvăluia că sunt 5000 de elevi clujeni care nu au acasă o tabletă sau un laptop.
”Am cerut o solicitare pe le jumătatea lunii martie după lansarea măsurilor, ala cel moment erau 5000 de copii la nivelul întregului județ. Având în vedere că la nivelul municipiului pentru 2000 de copii s-au rezolvat, ceilalți sunt la nivelul județului. Am solicitat zilele acestea încă un necesar, gândindu-ne că poate și-au mai rezolvat dintre ei în această perioadă”, a declarat inspectorul școlar general Marinela Marc.
În municipiul Cluj-Napoca lipsa tabletelor pentru elevii proveniși din medii defavorizate a fost rezolvată de către municipalitate. Primăria a achiziționat 2000 de tablete ca vor fi distribuite școlilor care mai apoi le vor da elevilor care au nevoie.
Pentru ceilalți 3000 de elevi, Inspectoratul Școlar a demarat o inițiativă prin care a solicitat companiilor din județ să doneze echipamente astfel încât numărul copiilor care nu au parte de educație să fie cât mai mic.
”La nivelul municipiului Cluj-Napoca domnul primar a fost prima persoană care a răspuns acestui apel și a alocat sume de bani școlilor. În mare parte tabletele au fost achiziționate și au ajuns la elevi. La nivelul județului sigur că nu toate primăriile sunt în situația municipiului de a avea bani la buget și ne-am orientat spre donații. Suntem spre finalizare și cu această operațiune. Avem câteva firme care unele au pregătit echipamente în stare bună de funcționare și le vor trimite zilele acestea spre noi. O altă firmă va achiziționa echipamente noi, sunt în procedură de achiziție. Urmează ca noi cu microbuzele să le direcționăm spre școli în funcție de necesarul solicitat de ei. Ne-am gândit ca aceste echipamente să meargă cu prioritate spre clasele a 8-a și a 12-a. O să achiziționăm și noi, Inspectoratul, avem o asociație a Inspectoratului Școlar și din sumele pe care le avem echipamente noi, după ce vom vedea ce primim de la companiile care au răspuns solicitării noastre”, a menționat Marinela Marc.
Promisiuni pentru digitalizarea școlilor, rămase la stadiul de proiect
În 2014, Remus Pricopie, Ministrul Educației de la acea vreme declara că România va fi prima țară din UE în care elevii vor învăța pe tablete și după manual digitale. Ministrul Educaţiei Remus Pricopie menționa că România este printre primele ţări care aduc noile tehnologii în şcoli şi că procesul va continua prin dotarea şcolilor, inclusiv a celor de la ţară, cu tablete, prin realizarea catalogului electronic şi a manualelor digitale pentru toţi anii de studiu.
Ecaterina Andronescu declara în februarie 2019 într-o conferință ce a avut loc chiar la Cluj, în perioada când România deținea președinția Consiliului Uniunii Europene că România va demara procesul de digitalizare a tuturor școlilor din țară, acestea urmând să fie dotate table inteligente și cu tablete. Un an mai târziu, când într-adevăr este mare nevoie de aceste tablete, proiectul nu a fost demarat, deși Andronescu declara că în maxim doi ani speră să fie finalizat.
”Ca urmare, din banii europeni şi pentru a cheltui bani europeni avem un buget, două miliarde de lei, să construim acest proiect. În esenţă, substanţa acestui proiect este să schimbăm modul de predare şi să apropiem predarea de generaţia care este şcolită acum şi care, zic eu, are IT-ul în ADN, este deschisă spre tehnologie şi accesează tehnologia cu foarte mare uşurinţă”, a spus Ecaterina Andronescu.
Ministrul Educației a hotărât ieri că este responsabilitatea părinților să asigure accesul la cursurile online
Consiliul Național al Elevilor, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au solicitat parlamentarilor să voteze în regim de urgență inițiativa legislativă prin care se dorește oferirea de dispozitive de tip tabletă sau laptop pentru profesori și elevii aflați în dificultate, întrucât educația trebuie să continue pentru toți.
În replică la această cerere, Ministrul Educației Monica Anisie a menționat că părinții au obligația să le asigure aceste tablete copiilor.
”Părintele, tutorele legal sau susținătorul legal are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura accesul și participarea preșcolarului sau elevului la activitățile de învățare online organizate de unitatea de învățământ. Inspectoratele scolare in colaborare cu unitatile de invatamant si cu autoritatile locale vor identifica solutii pentru asigurarea echipamentelor informatice si a conectarii la Internet a unitatilor de invatamant”, potrivit ordinului Ministerului Sănătății.
Desigur, școlile pot da în custodie elevilor tablete sau calculatoare, acolo unde acestea există, deoarece sunt școli din mediul rural care nu sunt dotate cu laboratoare de informatică.Pentru elevii care nu pot participa la aceste cursuri online, Ministerul prevede recuperarea materiei după deschiderea școlilor. Acest lucru nu face decât ca acești copii, majoritatea lor din mediul rural să fie în continuarea în urma colegilor lor de la școlile din mediul urban.
În condițiile în care în 2018 abandonul școlar a fost în România de 16,4%, cu o rata de 25,4% în mediul rural și 77% în rândul copiilor romi, oare cum crede ministrul Educației că toți părinții, în special cei din mediul rural dar și din medii defavorizate vor putea să le cumpere copiilor tablete sau să le asigure accesul la internet pentru a merge la școală.
Alocările bugetare pentru educație, printre cele mai scăzute din UE
O consecință a abandonului școlar, dar și a condițiilor precare din unele școli se datorează și alocărilor foarte mici pentru educație, mult sub media Uniunii Europene. Miniștri care s-au perindat la șefia Ministerului Educației s-au înghesuit să adopte reforme și schimbări care mai mult au derutat elevii decât să aducă îmbunătățiri sistemului de învățământ.
„In termeni ai cheltuielilor bugetare pentru educatie Romania ramane la unul dintre cele mai scazute niveluri din Uniunea Europeana (n.r 2,8% din PIB in 2018, fata de 4,6% media UE). Aceasta lipsa de finantare este relevanta mai ales pentru educatia primara si este un element important, iar ca sa observam de ce, pentru ca acestea sunt zone cheie pentru prevenirea abandonului scolar, sa asigure sanse egale si sa combata inegalitatile mai tarziu in viata. Deci sunt doua chestiuni importante ale sistemului educational, potrivit unui raport Eurostat.
În 2019 alocarea a fost de 3%, dintre care 85% reprezintă de fapt cheltuielile cu salariile. Niciun ministru al educației nu a venit până acum cu nicio soluție pentru a corela alocările de la Minister cu investițiile făcute pe plan local, acolo unde există, astfel încât să fie rezolvate problemele stringente precum clădirile școlilor vechi, WC-uri în curte și abandonul școlar. În județul Cluj, încă sunt 21 de școli care au toaleta în curte, iar 77 de unități de învățământ nu a primit avizul Direcției de Sănătate Publică.
Din 2015 până acum, alocările abia au ajuns la 3%, în ciuda declarațiilor pompoase că Educația este un domeniu prioritar. Această subfinanțare îi afectează în special pe elevii din mediul rural și pe cei din medii defavorizate. În orașe, de bine de rău, primarii mai găsesc bani pentru a aloca școlilor. Din cauza acestei subfinanțări apare nevoia ca școlile să le ceară bani părinților, sub formă de fondul clasei sau a școlii, însă sunt localități unde părinții nu își permit să susțină financiar educația copiilor. Doamna ministru face afirmații nefondate, uitând că încă sunt săli de clasă fără căldură iarna, cu pereții plin de igrasie sau improvizate în clădiri insalubre. Acești copii merg la WC în curte și se spală la lighean. Aveți curaj să vă uitați în ochii părinților acelor copii și să le spuneți că au obligația să le cumpere tablete, când mulți dintre ei abia pot să le ia un caiet să îi trimită la școală? Norocul unor copii din mediul rural este implicarea ONG-urile, altfel situația ar fi mult mai dramatică decât este în acest moment.
sursa foto: INQUAM Photos/Octav Ganea