Din oras

40 de tineri clujeni schimba semintele ca timbrele pe vremuri

40 de tineri clujeni lupta impotriva agriculturii corporatiste si doresc sa mentina agricultura romaneasca traditionala. Ei s-au intalnit astazi, in premiera la Cluj-Napoca, la prima editie a Pietei Semintelor Libere.

Tinerii agricultori din Cluj cultiva idei si au decis sa sustina agricultura traditionala romaneasca. Au seminte de la bunicii lor pe care le-au adus, in premiera, la Piata Semintelor Libere si nu se lasa induplecati: la vara vor sa simta adevaratul gust al legumelor, crescute din seminte pe care astazi le schimba ca timbrele pe vremuri.

Prea bun, prea ca la tara

Tinerii au venit sa faca schimb de seminte de porumb, rosii, plante aromatice, galbenele, fasole, cartofi, napi si salata, pentru ca in vara sa se bucure de toate bunatatile cu gust, exact ca in copilarie. Laura Magyar are 29 de ani si a venit pentru prima data la Piata, cu seminte de la bunica ei, sau pe care le-a pastrat de anul trecut. Si-a adus semintele in plicuri micute, facute migalos.

“Conteaza foarte mult astfel de evenimente. Semintele traditionale au alte calitati fata de cele industriale. Sunt foarte fericita ca am venit la schimbul de seminte. Am inceput anul trecut prima mea gradina si nu am stiut ca exista asa ceva. Am aflat pe parcurs”, spune Laura.

Tanara a adus la Piata seminte din propria sa gradina, pe care o ingrijeste la 15 kilometri de Cluj-Napoca, dar si boabe din arborele mierii, primite de la tatal ei, apicultor.

“Am pus de toate in gradina. De la legume mari, gen cartofi, la salata, ceapa verde, rucola, oregano, busuioc, patrunjel, morcovi. Am pus castraveti. Dovleceii s-au facut foarte bine. Am mers cam o data pe saptamana. Acum de abia asteapt sa inceapa sezonul”, continua tanara.

La Piata o intereseaza sa-si faca un stoc de provizii pentru sezonul care incepe si vorbeste tihnit: ar vrea sa se mute la tara pe viitor.

“Sincer, vreau sa le incerc. Ma intereseaza in primul rand rosiile si fasolea… Noi vrem sa ne mutam la tara in timp. E foarte fain sentimentul ca iti cultivi tu legumele tale si din mana ta iese ceea ce mananci”, explica Laura, proprietara a unei gradini de 300 de metri patrati.

Napi din seminte cu traditie de 100 de ani

La Cluj-Napoca au ajuns, gratie unui agricultor din Corabia, seminte traditionale de napi, cu o traditie de 100 de ani. Virgil Moldoveanu are 63 de ani si planteaza acelasi soi de napi de cand se stie.

Astazi vrea sa ia de la Cluj, rosii, si porumb rosu, “care nu e la noi in Sud”. Este veterinar si apicultor de meserie, insa pe langa casa ii place sa cultive ce are nevoie: ceapa, rosii, spanac, castraveti pentru el si familie. Nu pentru vanzare.

“Acasa bunica mea isi oprea, din an in an, napi. Noi ii spunem napi. (…) Noi folosim semintele noastre. (…) Cele mai bune soiuri sunt romanesti. Sunt si mai rezistente la boli si la transport”, spune agricultorul din Corabia.

In urma recoltei anuale, nea’ Virgil ajunge sa poata conserva legume bio pentru trei familii. Vorbeste clar si spune lucrurilor pe nume: pretul produselor bio este “umflat”.

“Eu produc bio, insa produsele nu ar trebui sa fie mai scumpe, pentru ca nu necesita mai mult de lucru. E exact la fel munca. Nu vad de ce ar fi mai scumpe. Celalate ar trebui sa fie mai scumpe pentru ca folosesc ingrasaminte, pesticidele alea care nu se mai spala cu nicio apa, odata ce ajung pe coaja”, arata experimentatul agricultor.

Piata, singura sansa pentru soiurile romanesti si semintele traditionale

Piata de la Cluj-Napoca a fost organizata de Asociatia Romana de Permacultura, in colaborare cu Asociatia Eco Ruralis si agricultori si s-a derulat in Casa de Cultura Permanenta. Specialistii in agricultura arata ca fara astfel de evenimente, semintele romanesti au nesansa sa dispara de pe piata. Manifestul de la Cluj e foarte important, spun tinerii cercetatori, pentru ca reprezinta ultima sansa de a ne pastra biodiversitatea.

“Trebuie sa se pastreze semintele traditionale pentru ca ele reprezinta biodoversitatea noastra si ceea ce avem. Daca dispar semintele traditionale o sa riscam foarte multe. Apar biohibrizii, pentru ca 95% din piata semintelor e detinuta de 5 companii. Taranii nu pot sa-si vanda legal pe piata seminte, pentru ca o samanta trebuie sa fie inscrisa in catalogul national, trebuie sa respecte niste standarde. Standardele sunt respectate doar de hibrizi, pentru ca trebuie sa arate la fel. Semintele traditionale sunt putin diferite, pentru ca sunt eterogene si atunci au tot felul de caracteristici. Pe piata nu pot sa intre si e riscul sa dispara.Taranii sunt fortati sa se indrepte catre industrie, sa-si cumpere de acolo si, incet incet, se pierd soiurile vechi”, a spus reprezentantul Asociatiei Eco Ruralis, Bogdan Buta.

Lucrurile continua si dupa premiera de la Cluj-Napoca. Asociatia Eco Ruralis va deschide, in acest an, prima gradina de seminte din Romania, iar proiectul va fi coordonat de un dascal de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca. Eco Ruralis pune pe picioare, la capatul cartierului Gheorgheni, din Cluj-Napoca, prima gradina de legume destinata cultivarii soiurilor traditionale din tara. Pe o suprafata de 29 de ari vor fi cultivate mai multe tipuri de rosii, dovlecei si mazare, iar semintele vor fi date, in mod gratuit, taranilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *