21 de elevi din județul Cluj au luat 10 curat la Evaluarea Națională. Zecele de acum, șaptele de acum 20 de ani!

21 de elevi din județul Cluj au obținut nota 10 curat la Evaluarea Națională - examen care se dă la finalul clasei a opta, din două materii: limba și literatura română și matematică (plus limba și literatura maternă, pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă).

Mai jos, puteți consulta lista elevilor care au reușit să obțină nota maximă la Evaluarea Națională de anul acesta. Merită felicitați toți acești elevi, dar și colegii lor, care au obținut note peste 9 (998 de copii clujeni).


Din păcate, însă, pentru a obține zecele din zilele noastre, elevii au nevoie de cunoștințele care se cereau acum 20 de ani pentru nota 6, cel mult 7. 

Așa că se ridică întrebarea dacă suntem într-adevăr atât de buni precum ne credem (și cum ne împăunăm public) sau dacă notele mari sunt obținute doar datorită nivelului care este atât de scăzut, încât elevii, cu sutele, îl pot depăși fluierând, fără prea mari eforturi și fără multe cunoștințe. 

Dacă privim doar subiectul din acest an, de la Limba și literatura română, realizăm că nota maximă este acordată pentru competențe minime:

Se dă, așadar, un fragment dintr-o poezie, iar elevii, la punctul 1, trebuie să noteze câte un sinonim contextual pentru două cuvinte arhicunoscute („melodia”, „apărea”), la punctul 2 trebuie să știe că rolul cratimei în secvența „și-n alte dăți” este cel de a marca rostirea legată a două cuvinte sau de a marca căderea unei vocale, la punctul 4 trebuie să precizeze două cuvinte din prima strofă a poeziei, care conțin diftongi, adică să despartă în silabe cuvintele, să identifice silabele care conțin două vocale alăturate și să noteze cuvântul găsit, ca răspuns la cerință. La punctul 5, elevii trebuie să cunoască tipul de rimă din ultima strofă a poeziei, adică un lucru elementar, și să numească măsura ultimului vers, deci să despartă în silabe cuvintele din ultimul vers și să numere silabele. La punctul 6, elevii trebuie să transcrie două figuri de stil diferite din poezia dată și să precizeze felul lor. Pentru a răspunde de nota 10 la această cerință, elevii nici măcar nu trebuie să cunoască toate figurile de stil, doar, de pildă, pe cele mai simple, cum sunt epitetul sau personificarea, pentru că li se lasă libertatea totală de alegere.

La subiectul B, elevii trebuie să scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motiveze apartenența la genul liric a poeziei date. Trebuie să precizeze două trăsături ale genului liric și să le prezinte detaliat, în minimum 150 de cuvinte. Dacă scriu 150 de cuvinte, doar pentru acest simplu fapt, elevii sunt punctați, indiferent de conținutul compunerii.

Cireașa de pe tortul dulce-amar al evaluării este subiectul al II-lea, care verifică efectiv dacă elevii sunt sau nu analfabeți funcțional. Li se dă un text care conține toate informațiile din cerințe, iar elevii trebuie să formuleze câte un enunț în care să integreze datele scrise negru pe alb în textul dat,  și, în plus, să precizeze titlul articolului din care a fost extras fragmentul și denumirea publicației în care a apărut, titlu și publicație scrise imediat sub textul primit. Elevilor li se verifică astfel, cel mai probabil, acuitatea vizuală, pentru că doar în cazul în care ar suferi de grave deficiențe de vedere, copiii nu ar putea rezolva această cerință. 

Mai departe, spre deosebire de acum 10-20 de ani, când la examenele naționale elevii trebuiau să realizeze analize gramaticale detaliate, acum li se cere doar să precizeze genul și cazul unor substantive, funcția sintactică a altor cuvinte, ei trebuie să construiască o frază alcătuită din două propoziții, în care să existe o propoziție subordonată atributivă, deci efectiv să reproducă un exemplu simplu de atributivă, învățat anterior, la clasă.

La cerința B de la subiectul al II-lea, elevii trebuie să redacteze o narațiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în timpul unei întreceri sportive. Se verifică respectarea succesiunii logice a faptelor, notată cu 6 puncte, dar și dacă scriu fără nicio logică, „examinații” tot primesc 3 puncte! Elevii mai primesc câte un punct pentru precizarea timpului și locului narațiunii și 2 puncte dacă se încadrează între 150-300 de cuvinte, indiferent de conținutului textului redactat.

Și, cu asta, s-a încheiat evaluarea la limba și literatura română! Dacă elevul nu este analfabet funcțional și dacă a învățat măcar o zi înainte de testare (noțiunile de bază de teorie literară și gramaticală), dacă poate scrie o compunere cel puțin la un nivel decent, conform unor cerințe de clasa a V-a, el poate obține fără emoții nota 10, având astfel toate șansele de a intra la un liceu clujean de top. După absolvirea a 12 clase, elevul va da un Bacalaureat la care din nou i se va testa nivelul analfabetismului funcțional și, dacă nu va termina liceul complet analfabet și va reuși, prin urmare, să obțină la Bac măcar nota 6, eminentul tânăr va urma și o facultate. După care, se va descurca în viață, în ciuda diplomei, fiecare după noroc, după pile și relații sau, în caz contrar, după cât de dispus este absolventul să muncească, uneori ca ospătar, alteori ca taximetrist ș.a.m.d., dacă diploma de Drept, de Business sau de Științe Politice nu îi poate aduce „licențiatului” un loc de muncă mai bun.

Scăderea nivelului cunoștințelor și competențelor testate la examenele naționale, până la limitele inferioare din ziua de astăzi, a transformat examenul național de la finalul clasei a VIII-a într-o simplă testare a „alfabetizării funcționale”. Dacă elevii înțeleg ce citesc și știu să reformuleze cerințele, într-un enunț propriu, dacă au câteva cunoștințe elementare (puține) de teorie gramaticală și literară, zecele este asigurat. 

Cine câștigă din această scădere de nivel? Bineînțeles, profesorii, și, mai ales, inspectorii simpli și generali, care se pot mai apoi lăuda cu performanțele deosebite ale copiilor care, de fapt, devin victimele vanității unor oameni mari care nu înțeleg faptul că, în lipsa unei site autentice de cernere a valorilor, prin sita cu ochiuri foarte largi a examenelor școlare trec spre facultate și, mai apoi, spre pozițiile de vârf din societate, mulți indivizi cu un nivel precar de cunoștințe. Așa ne trezim cu politicieni analfabeți, cu intelectuali inculți, cu profesori universitari cu 3 doctorate, dar cu gândire de tractoriști ș.a.m.d. Când examenele școlare se iau cu 10, doar cu cunoștințe de nota 7, atunci și elevii de nota 2 iau cinciul, iar cu cinciul și cu unele relații, le pot lua locul în viață adevăraților indivizi de nota 10. În acest mod, societatea românească va ajunge, negreșit, în scurt timp, una de cel mult nota 7. Dacă nu a ajuns deja. Desigur, cu câteva excepții, numai bune să confirmă regula și să plece din țara care încurajează mediocritatea, superficialitatea și ipocrizia. 

Adauga comentariu